Ierburi si frunze in peste 100 de retete
Descriere
Cand vorbim despre „ierburi“ sau legumele cu frunze, ne gandim imediat la diverse soiuri de laptuca, spanac sau stevie. Dar aici se incadreaza o mare varietate de plante comestibile, atat cultivate, cat si salbatice, pe care ar fi bine sa le cunoastem si sa le folosim mai des in bucatarie. Pe unele dintre ele o sa le descoperi pentru prima data, in timp ce altele fac parte de mult timp din arsenalul tau gastronomic. Toate au insa un numitor comun, si anume faptul ca sunt foarte bogate in vitamine, si fibre. De aceea am adunat aici cele mai gustoase retete care au ca ingrediente urzici, leurda, untisor, loboda, macris, stevie, podbal, spanac, mangold, laptuci, varza alba, rosie, kale, varza de Bruxelles, cicoare, andive, rucola (adica voinicica, pe numele ei romanesc) s.a. Fiecare dintre aceste plante este descrisa, ilustrata si gatita doar pentru tine. Tot ce trebuie sa faci este sa te hotarasti care este cea mai potrivita gustului tau, s-o culegi si sa te bucuri de un preparat delicios si sanatos totodata. Fragment din carte: "In aceasta carte nu am abordat plantele aromatice si condimentare, ci doar pe cele folosite ca baza pentru preparatele culinare. In continuare, puteti citi descrierea sumara, insotita adesea de istoria originii. Leurda (Allium ursinum) Leurda este o planta care poate atinge inaltimea de 30-50 cm, cu frunze lungi, de un verde deschis si cu flori albe, in forma de stea. Raspandeste un puternic miros de usturoi. Creste in zone umbroase si relativ umede, in adevarate colonii, care pot fi depistate de la distanta datorita mirosului ,specific de usturoi. Este originara din Asia, raspindindu-se de-a lungul timpului in toata lumea. Exista dovezi ale consumului ei in situri arheologice din neolitic, celtii si popoarele germanice folosindu-o mai tarziu ca planta purificatoare. In Evul Mediu, planta era considerata ca avand proprietati superioare usturoiului, fiind introdusa in numeroase leacuri medicinale ale timpului. De asemenea, era socotita planta magica, asociata magiei albe: se aruncau frunze de leurda in apele raurilor pentru a le purifica sau era purtata de femeile insarcinate pentru a proteja pruncul nenascut. Denumirea latina (Allium Ursinum — usturoiul ursilor) i-a fost atribuita in urma observatiilor popoarelor din nordul Europei, conform carora ursii iesiti din hibernare o consurnau din belsug pentru a se revigora dupa indefungata perioada de inactivitate metabolica. [...] Este foarte bogata in uleiuri esentiale, provitamina A si vitamina C, saruri minerale de calciu, fier, fosfor, sodiu, cupru, precum si un, antimicrobian foarte puternic, adevarat antibiotic natural. Se folosesc, de regula,frunzele proaspat culese, deoarece acestea isi pierd din gust si proprietati daca se ofilesc. De asemenea, mai por fi folosite radacinile si mugurii atat in realizarea unor preparate culinare deosebite, cat si pentru diverse remedii naturiste. Poate fi pusa in salate, in combinatie cu salata verde, frunze de papadie si spanac, iar in supe si ciorbe poate fi asociata cu urzicile, stevia, spanacul. Se pot face sandvisuri cu unt si leurda amestecata cu patrunjel, tocate marunt. "