Bazele biologice ale acvaculturii - Ferdinand Pricope, Klaus Battes, Ionut Stoica

Descriere

     Acvacultura este productia controlata de organisme acvatice in ape dulci interioare, salmastre si marine litorale, pentru consum sau alte scopuri. Ea reprezinta tehnologia inmultirii si cresterii animalelor si plantelor acvatice si are ca obiectiv principal productia speciilor acvatice in conditii controlate sau semicontrolate de om.
    Acvacultura reprezinta astazi speranta omenirii pentru acoperirea nevoii de hrana, in conditiile in care populatia planetei creste continuu, iar suprafetele pe care ar putea sa se obtina produse alimentare sunt din ce in ce mai mici. (Autorul)
     Fragment din volum:      “Cresterea pestilor in sisteme intensive se face in bazine de pamant sau canale, cu tranzit continuu de apa si o eventuala aerare.     Hrana administrata consta din furaje concentrate complete, hrana suplimentara avand un rol secundar. Densitatile de crestere sunt de 1-2 kg de peste la m3 la crap si speciile insotitoare si de 2-20 kg /m3 la pastrav (Lukowicz, 1980).     Cresterea intensiva a pestilor se practica in conditiile existentei unei cantitati mari de apa disponibila. Cu toate ca parametrii calitativi ai apei in care se realizeaza cresterea pestilor pot fi mentinuti, intr-o oarecare masura, la cote normale prin aerare, totusi coeficientul hidric (cantitatea de apa necesara obtinerii unui kilogram de peste) este destul de mare: 10-20 m3 pentru ciprinide crescute in iazuri si helesteie si mult mai mare pentru pastrav.     Sistemul de crestere intensiva a pestilor in iazuri si helesteie isi are originea in cercetarile lui Bruno Hoffer si este cunoscut si sub numele de crestere dirijata clasica. Principiile de baza ale acestui sistem de crestere au fost stabilite de W. Schaperclaus in perioada 1920-1950.     In cresterea intensiva a pestilor, marimea productiei este determinata de caracteristicile factorilor de mediu, de baza trofica a bazinelor si de structura populatiilor piscicole. Interventia omului in aceste sisteme de crestere consta in controlul si ameliorarea parametrilor fizico-chimici ai apei, in stimularea productivitatii naturale a bazinelor, in hranirea suplimentara a pestilor cu furaje concentrate si modificarea structurii populatiei piscicole prin utilizarea de formule de populare care sa permita utilizarea tuturor verigilor lanturilor trofice din ecosistem.     Astfel, in cresterea ciprinidelor in iazuri si helesteie, s-a trecut de la monocultura crapului la policultura, fie cu specii insotitoare autohtone, fie cu specii noi aclimatizate precum ciprinidele sud-est asiatice.     In cultura crapului in iazuri si helestee, Friesecke (1984) apreciaza ca exista doua sisteme de crestere: semiintensiv si intensiv."