Societatea deschisa contra Societatii deschise (Mihai Bogdan Marian)

Descriere

     Lucrarea de fata este o carte de analiza profunda si complexa, ce si-a ales ca obiect de studiu cea mai importanta paradigma sociopolitica a postmodernitatii, impreuna cu realitatile concrete ce se configureaza in jurul acesteia. O paradigma care si-a propus sa schimbe fata lumii, sens in care, de mai bine de 25 de ani o putem observa manifestandu-se pe multiple coordonate si in planul realitatilor sociale si politice autohtone, pe care, de altfel, autorul le radiografiaza extrem de atent, cu ochiul, mintea si bagajul de cunostinte proprii specialistului, dar si cu sufletul si constiinta celui care apartine societatii romanesti.     Cartea este, in acelasi timp, si despre societatea deschisa, dar si despre trecutul, prezentul si viitorul prefigurat lumii in aceasta paradigma, cat si despre evolutia societatii romanesti ca parte integranta a acestei lumi. Ea surprinde si problematizeaza o multitudine de aspecte tinand atat de natura intrinseca a conceptului de societate deschisa, cat si de schimbarile pe care implementarea acestui concept ca realitate sociala le presupune si le antreneaza in societatile contemporane. Prin aceasta, ea se recomanda ca o lectura utila, provocatoare si, totodata, revelatoare tuturor celor preocupati de campul stiintelor sociale si politice, dar si celor interesati sa inteleaga ceva in plus din sistemul cauzalitatilor profunde care influenteaza mersul lumii, in general, si al societatii romanesti, in particular. (Maria Voinea)      Fragment din volum:       „Componenta militant-agresiva       In acelasi timp, privind la modul de propagare si instrumentare a conceptului de societate deschisa in planul realitatii concrete, nu putem trece cu vederea faptul ca acesta se suprapune peste un vector de manifestare geo-politica, insotit de actiuni cu caracter revolutionar si militar. Astfel, daca ne raportam pe de o parte la caracterul universalist, umanist si pluralist pe care il asuma ideea de societate deschisa, iar pe de alta parte la interesele si ratiunile pe care le presupune o abordare geopolitica, care se inscriu logica a raporturilor si resurselor de putere, demonstrand un subiectivism si egocentrism profund si cat se poate de pragmatic, observam din nou o distanta iremediabila intre teoria si practica societatii deschise, precum si faptul ca dimensiunea asociata de teorie conceptului de societate deschisa se dovedeste a fi incompatibila cu dimensiunea de gandire geopolitica.     In sensul celor de mai sus, deja nu mai reprezinta un secret pentru nimeni implicarea organismelor finantate de George Soros in revolutiile anticomuniste, pe care si-o asuma el insusi in mod deschis, iar mai apoi in revolutiile portocalii si mai tarziu in primaverile arabe (in ceea ce le priveste pe acestea din urma este adevarat ca inca nu este asumat acest lucru ca o certitudine), transformate ulterior in razboaie civile si chiar conflicte militare cu caracter international. Tot asa, observam ca si alte organisme, asa-zis ale societatii civile, care sunt afiliate fundatiilor marelui miliardar sau activeaza in mod convergent cu acestea, sprijinind miscari revolutionare in anumite tari sunt, in acelasi timp, patronate de exponenti ai establishmentului politic din alta parte a lumii, in spatele promovarii deschise regasindu-se astfel grupate interese politice cat se poate de concrete si pragmatice.”