Plante si Miresme Biblice - Hrana pentru Suflet si Trup ( Ovidiu Bojor )
Descriere
„Si a zis Dumnezeu: „Iata, va dau voua toata iarba datatoare de samanta pe fata intregului pamant, si tot pomul purtator de rod cu samanta de pom intr`nsul; acestea va vor fi voua spre hrana.“ O carte in care autorii ne „traduc” retetele scrise de Domnul in plante Dumnezeu a inzestrat plantele cu frumusete, cu gratie, dar si cu proprietati vindecatoare si nutritive: ele au fost create, potrivit Vechiului Testament, pentru a ne mangaia sufletul si a ne vindeca si hrani trupul. Autorii acestei carti extraordinare, „Plante si miresme biblice”, acad. dr. Ovidiu Bojor si col. farm. Dumitru Raducanu, descifreaza structura informationala a unui numar de aproximativ 90 de plante cu puteri terapeutice, mentionate in Vechiul si-n Noul Testament. Faptul ca plantele au fost create in a sasea zi a Facerii dezvaluie ca Domnul – in iubirea si-n inteligenta sa uluitoare – a anticipat prin ele remediile pentru bolile posibile ale sufletului si ale trupului omenesc. Campiile, gradinile, padurile si intreaga natura formeaza o farmacie uriasa, pe care – cu profesionalism, cu indrazneala, cu iubire de oameni si cu acuratete – cei doi autori ai cartii „Plante si Miresme Biblice” ne-o arata si ne-o daruiesc, asa cum este ea „in launtru”, in partea sa ascunsa, datatoare de vindecare. Cu alte cuvinte, autorii ne traduc retetele scrise de Dumnezeu insusi in plante, in flori, in seminte si-n radacini, iar noi ar trebui doar sa luam aceste exceptionale traduceri si sa ne intoarcem la „doctorul divin”, incredintati fiind ca cel ce a stiut ca ne vom imbolnavi ne-a scris „in plante” si cum sa ne vindecam. Retetele vindecatoare si hranitoare se regasesc in minunata carte a celor doi oameni de stiinta, care au avut viziunea intalnirii stiintei cu credinta si a umanului cu divinul, studiind imperiul farmaceutic ascuns in lumea tulburatoare a plantelor biblice. CUPRINS: Prefata • Abanosul • Aloe • Alunul • Artarul • Balsamul • Bobul • Bradul alb • Busuiocul • Camforul • Carpenul • Cassia • Castanul • Castravetele • Ceapa • Cedrul • Chimenul (Chimionul) • Chiparosul • Cimisirul • Ciulinul Mariei (Armurariul) • Coriandrul • Crinul Fragment: "Despre semnificatiile Maslinului in Sfanta Scriptura s-a scris mult. Maslinul poate insemna speranta, innoire si iertare: „Si porumbelul s"a intors la el spre seara; si iata, avea in cioc o ramura verde de maslin. Atunci a cu-noscut Noe ca apele se scursesera de pe fata pamantului." (V.T. Facerea 8:11, BVA, pag. 30). Dar poate insemna si bunastare: tara pe care Dumne-zeu o promite lui Moise este o tara daruita cu toate roadele, printre ele si Maslinii cu untdelemnul lor. Culesul Maslinului (ca si al Graului si al Vitei de vie) poate fi o proba de bunatate sufleteasca si de generozitate: „Cand vei culege maslinele, sa nu te intorci sa aduni pe cele ce ti-au ramas in urma; ele vor fi ale strainului si ale orfanului si ale vaduvei." (V.T., Deuteronom, 24:20, BVA, pag. 229). Maslinul poate insemna modestie si chibzuinta, intr-un cuvant umilinta, in sensul cel mai adanc al cuvantului. Cand copacii vor sa-si unga un imparat peste ei, Maslinul le refuza propunerea (cum o vor face si Smochinul si Vita de Vie): „S-au dus candva copacii sa-si unga un rege. Si i-au zis maslinului: Domneste peste noi! Dar maslinul le-a raspuns: Oare-mi voi lasa eu grasimea cu care oamenii Il preamaresc pe Dumnezeu, ca sa ma duc sa domnesc peste copaci?" (V.T. Judecatori 9:8-9, BVA, pag. 285). Untdelemnul se intrebuinteaza ca vehicul la prepararea Sfantului si Marelui Mir. Pentru aceasta intrebuintare, trebuie sa fie „virgin", adica rezultat din prima extractie. Descriere stiintifica Originea Maslinului este una dintre cele mai controversate. Unii sustin ca ar fi aparut, in vremurile preistorice, in sudul Asiei, de unde s-ar fi extins in Turcia si de aici ar fi ajuns in Grecia. Altii ii leaga ori-ginea de bazinul mediteranean. Din Creta ar fi ajuns, in anii 2000 i.Hr., in Egipt si, in anii 1800 in Palestina. Nu vrem sa intram in disputa asupra originii geografice a Maslinului. Adevarul este ca de-a lungul secolelor a ajuns sa fie cunoscut, cultivat si apreciat in aproape toata lumea. Arbore cu o longevitate de exceptie, Maslinul poate sa treaca de doua mii de ani! Ajunge la inaltimea de 10-20 m. Tulpina: usor ondulata, sinuoasa. Frunzele: mici si groase, scurt-petiolate, lanceolate, lucioase si coriace, persistente, de culoare verde pe fata superioara si mai albicioasa pe cea inferioara. Fata inferioara este acoperita de perisori argintii care, asigurand o transpiratie redusa, ajuta planta sa reziste la caldura uscata a verilor mediteraneene. Florile: mici, albe-verzui, cu petale, asezate in ciorchini scurti, ca inflorescente axilare. Fructele: drupe, cu un singur sambure (samanta), alungite, cu suprafata fina, cerata, de culoare verde inainte de a se maturiza, galben-verzui toamna si rosii, purpurii sau negre la maturitate."