Evangheliile și credința față în față cu psihanaliza sau Viața dorinței

Descriere

     Nu stiu daca suferi de deprimare. Stiu insa ca, la fel ca mine si ca toti ceilalti oameni, si tu esti in pri­mejdie sa cazi in aceasta grea boala a sufletului si a trupului. Ar putea fi numita „boala secolului al XX-lea”, de vreme ce in acest secol s‑a facut cunoscuta ca flagel al omenirii, desi nu in el s-a manifestat pentru prima data: in acest veac al angoasei, al afectiunilor sufletesti, se arata in mod precumpanitor depresia sau deprimarea, raspandindu-se la milioane de oameni ca o epi­de­mie, ca o boala infectioasa. Asa am cunoscut-o noi, asa au cunoscut-o si doctorii, care au incercat si incearca, studiind-o cu mari eforturi, sa o cunoasca mai bine pentru a o putea eradica. Farmacistii din intreaga lume creeaza in laboratoare o gramada de medicamente antidepresive, pe care le consuma din abundenta, cu mari sperante, nefericitii acestei lumi. De deprimare s-a ocupat insa de milenii, cu mult mai mult succes, un alt doctor al sufletelor si al trupurilor, care pana in ziua de astazi continua sa vindece ca nimeni altul neputintele omenesti. Acest doctor este Ortodoxia, credinta, invatatura, viata, Sfanta Scriptura si Sfanta Traditie.         Fragment:        „Si unii aveau mii de probleme, mai ales din cauza saraciei. Stiau si ziceau din inima lor, chiar nestiutori de carte fiind: „Nadejdea mea este Tatal, scaparea mea este Fiul, acoperamantul meu este Duhul Sfant, Treime Sfanta, slava tie!"      Astazi, cei moderni cred in binele propriu si nadajduiesc in propriul eu, in calitatile lor, in diplomele lor, in gandirea lor. Si, am putea zice, si in sfintenia lor. Urmarea? Cad neincetat prada deprimarii. De ce? Pentru ca singuri nu pot rezolva uriasele probleme ale vietii. Deoarece singuri nu pot scapa de cursele diavolului si ale lumii. Deoarece singuri nu pot dobandi iertarea pacatelor si curatirea inimii de ele si nici vindecarea de bolile sufletelor lor. Nici nu pot dobandi sfintenia, nepatimirea. De aceea sunt mahniti si deprimati.     Rationamentul oamenilor este ingust. Cunostintele lor sunt sarace, la fel ca si putintele lor. Sunt ingrozitor de neputincioase descoperirile tehnice in a le rezolva problemele. Fara mila lui Dumnezeu nu se face nimic. Fara Mine nu puteti face nimic (Ioan 15, 5), spune insusi Dumnezeu.      Biserica noastra a nadajduit dintotdeauna in mila lui Dumnezeu. Si in intregul ei, si fiecare in parte. In toate rugaciunile, in sfintele slujbe, la dumnezeiasca Liturghie se spune si se aude de sute de ori „Doamne, miluieste", „dupa mare si multa mila Ta", „nesfarsita mila" sau „miluieste si ne mantuieste pe noi". La fel si sfintii nostri s-au sfintit dupa mila lui Dumnezeu. si nu sufereau de deprimare, deoarece stiau sa scape mereu la mila lui Dumnezeu. Iata de ce scriu Constitutiile apostolice ca „tie, Dumnezeul tuturor..., tie ti-au fost aduse toate nadejdile sfintilor" (Const. Ap. 7, 33.2). Astfel, toti sfintii s-au folosit de rugaciunea nadejdii, de rugaciunea sfintilor parintilor nostri, de rugaciunea mintii: „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine, pacatosul!" si cu aceasta rugaciune s-au salvat de deznadejde, de disperare, de intristare si de deprimare.”