Terorismul si securitatea statelor in epoca globalizarii - Ciprian George Girleanu

Descriere

     Terorismul tuturor timpurilor, dar mai ales cel contemporan, prin multitudinea de evenimente la nivel international, care au schimbat abordarea si opinia statelor lumii referitoare la mijloacele de combatere a acestui flagel, este o tema de actualitate care se inscrie in preocuparile marilor state ale lumii si implicit a Romaniei.     Astfel, consider ca problematica abordata in cele trei capitole din carte va permite schitarea unor raspunsuri privind modalitatile si strategiile de combatere a fenomenului terorismului, dar si intelegerea concreta a acestui "flagel al mileniului trei", in contextul proliferarii fenomenului globalizarii cu toate implicatiile asumate de ordin economic, politic si militar. (Autorul)
    Fragment din volum:      “O alta caracteristica importanta este data de existenta obiectivelor politice. Autorii actelor de acest gen nu urmaresc realizarea unor castiguri materiale, ci atingerea unor scopuri politice, determinand un guvern sau un grup politic aflat la putere sa se conformeze intereselor teroriste. Astfel, terorismul este un tip de criminalitate orientata politic, care utilizeaza violenta sistematica si amenintarea cu violenta, in scopul promovarii schimbarii sociale sau politice. Prin aceasta se deosebeste si de criminalitatea organizata, care nu urmareste realizarea unor obiective politice, ci doar maximizarea profiturilor prin activitati mai mult sau mai putin legale. Chiar si atunci cand pentru atingerea obiectivelor vizate, pentru a obtine fondurile necesare, organizatiile teroriste se implica in activitati infractionale de drept comun, actele lor nu se inscriu intre cele ce sunt calificate drept teroriste.     Uneori se poate ca scopurile politice sa fie transformate in obiective morale folosite pentru a justifica mijloacele si procedeele folosite pentru atingerea telurilor politice initiale. Multe organizatii teroriste isi justifica astfel actiunile, fara a apela la motive politice, ci la „instante superioare", la „adevaruri supreme", “jihad", “revolutii cataclismice" sau mondiale etc.     Este foarte interesant de observat ca amprenta ideologica si comportamentala a teroristilor releva mult mai multe lucruri despre ei decat doctrinele la care clameaza apartenenta. Doctrinele de baza, de consum politic, arareori mandateaza violenta terorista, chiar daca sunt privite prin prisma extremista. Asa, de exemplu, atentatele sinucigase practicate de gruparile shiite din Liban, de integristii palestinieni, de gruparile Sicki sau Tamile, intra in contradictie cu prevederile Islamului care proscriu suicidul. Desi nici o religie nu justifica practicarea terorismului, teorismul religios reprezinta o realitate, fiind, probabil cel mai periculos dintre toate formele de terorism datorita fanatismului sau si a puternicei motivatii izvorate din credinta adeptilor sai, mergand pana la sacrificiul suprem."