Cand totul se prabuseste in jurul tau

Descriere

Cum putem trai cand totul pare sa se prabu­seasca in jurul nostru – cand suntem perma­nent coplesiti de frica, de anxietate si durere? Raspunsul, sugereaza Pema Chodron, ar putea fi exact opusul a ceea ce am fi tentati sa credem. Indreptandu­-ne catre situatiile dureroase si intelegandu­-le in profunzime, arata ea, ne putem deschide inima asa cum nu ne-­am imaginat niciodata ca o putem face. Inspirata din intelepciunea budista traditionala, cartea ne ofera instrumente care ne schimba viata, transformand suferinta si tiparele negative intr­-o stare de destindere fireasca si intr­-o bucurie fara limite. Pema Chodron este o calugarita budista de origine americana, care urmeaza inva­taturile lui Chogyam Trungpa si este profe­sor rezident la manastirea Gampo din Cape Breton, Noua Scotie, prima manastire budista tibetana din America de Nord. Este autoarea a numeroase carti de succes, prin­tre care The Wisdom of No Escape (1991), Start Where You Are (1994), The Places that Scare You (2002) si Smile at Fear (2011).    Fragment din volumul "Cand totul se prabuseste in jurul tau" de Pema Chodron:   "Demonii personali iau multe forme. Ii simtim sub forma de rusine, gelozie, abandon, furie. Ei imbraca forma a orice ne face sa ne simtim atat de inconfortabil, incat fugim mereu. Evadam intr-un mare fel: dam curs impulsurilor de moment, spunem ceva, trantim o usa, lovim pe cineva sau aruncam un ghiveci, incercand astfel sa nu vedem ce se intampla in sufletul nostru. Sau ne maturam sentimentele sub pres si, cumva, reusim sa ne amortim durerea. Ne putem petrece toata viata fugind de monstrii din mintea noastra. In intreaga lume, oamenii sunt atat de preocupati sa fuga incat uita sa profite de frumusetea din jurul lor. Ajungem sa ne obisnuim atat de mult cu goana, incat ne lipsim de bucurie. Odata am visat ca amenajam o casa pentru Khandro Rinpoche. In plin elan, curatam si gateam. Brusc, masina ei s-a oprit in fata casei si ea a aparut cu o insotitoare. Cand am alergat sa le intampin, Rinpoche mi-a zambit si m-a intrebat: „Ai vazut cum a rasarit soarele de dimineata?" I-am raspuns: „Nu, Rinpoche, nu am vazut. Eram prea ocupata ca sa mai vad cum rasare soarele". Ea a ras si mi-a spus: „Prea ocupata sa iti traiesti viata!" Uneori pare ca preferam intunericul si viteza. Putem protesta, ne putem plange si putem purta cuiva pica timp de o mie de ani. Dar in toate acele amaraciuni si resentimente avem o strafulgerare a posibilitatii lui maitri. Auzim un copil plangand sau mirosim painea scoasa de cineva din cuptor. Simtim racoarea aerului sau zarim prima floare de sofran deschizandu-se primavara. Fara sa vrem, suntem atrasi de frumusetea din curtea proprie. Modul in care putem topi rezistenta pe care o opunem vietii este sa o privim drept in fata. Cand suntem nemultumiti pentru ca e prea cald in camera, putem intampina caldura simtindu-i fierbinteala si apasarea. Cand ne deranjeaza ca in camera este prea frig, putem intampina frigul simtindu-i inghetarea si muscatura. Cand vrem sa ne plangem de ploaie, putem, in schimb, sa-i simtim umezeala. Cand ne ingrijoram pentru ca vantul ne scutura ferestrele, putem intampina vantul ascultandu-i sunetul. Renuntarea la asteptarile de a descoperi leacul — iata darul pe care ni-l putem oferi."