Tratat despre Excitantele Moderne. Tratat despre Viata Eleganta

Descriere

     Tratatul despre excitantele moderne a aparut in 1839, la cererea editorului Charpentier. Aici Balzac zaboveste asupra alimentelor al caror consum provoaca efecte asemanatoare cu cele produse de droguri – rachiul sau alcoolul, ceaiul, cafeaua, zaharul si tutunul –, tradandu-si preferinta pentru condimente si alimente exotice, aspect care ne permite sa ghicim o reminiscenta a mentalitatii medievale care valoriza condimentele si alimentele rare.     Tratatul despre viata eleganta este unul dintre cele mai faimoase manifeste ale dandismului in Franta. Aparut sub forma a cinci articole consecutive – intre 2 octombrie si 5 noiembrie 1830 – in revista regalista La Mode, textul este scris, se pare, la comanda editorului revistei, Emile de Girardin, care incerca astfel sa revigoreze publicatia intr-un context istoric si social dificil. Prin maxime, anecdote si mici istorii, Balzac readuce in scena personaje notorii ale vremii lor, oferindu-ne un tablou al aristocratiei franceze din zorii secolului al XIX-lea.     Fragment din volum:       “DESPRE CAFEA        In ceea ce priveste acest subiect, Brillat-Savarin este departe de a da o viziune completa. Pot adauga cate ceva la ceea ce el a afirmat despre cafea, pe care o folosesc, astfel incat sa-i pot observa efectele pe scara larga. Cafeaua este un torefiant interior. Multi cred ca aceasta poate trezi spiritul; dar toti au putut sa constate ca plicticosii te plictisesc si mai mult dupa ce au baut cafea. In fine, desi bacaniile din Paris stau deschise pana la miezul noptii, anumiti autori nu devin mai spirituali din acest motiv.     Asa cum foarte bine a observat Brillat-Savarin, cafeaua pune sangele in miscare, facand sa izbucneasca spiritele motrice; excitatie care grabeste procesul de digestie, alunga somnul si, pentru ceva mai mult timp, opreste exercitarea facultatilor cerebrale.     Imi permit sa modific acest articol, adaugandu-i experiente personale si observatii ale catorva spirite luminate.     Cafeaua actioneaza asupra diafragmei si asupra plexului gastric, de unde, prin iradieri imperceptibile si care scapa oricarei analize, ajunge la creier; totusi, putem presupune ca lichidul cefalorahidian este conductorul de electricitate care degaja aceasta substanta pe care o gaseste sau o pune in actiune in organism. Puterea sa nu este nici constanta, nici absoluta. Rossini a experimentat si el efectele pe care eu deja le observasem la mine.      - Cafeaua, mi-a spus el, este o chestiune care tine cincisprezece, douazeci de zile; exact cat sa faci o opera.     Lucru adevarat. Dar timpul cat ne bucuram de beneficiile cafelei poate creste. Aceasta stiinta este prea necesara multora, ca sa nu descriem modalitatea prin care se obtin pretioasele rezultate.     Voi toti, ilustre lumanari umane, care tot asa ardeti, apropiati-va si ascultati Evanghelia veghii si a muncii intelectuale.      I. Cafeaua zdrobita turceste are mai multa savoare decat cafeaua macinata."