Ransom Riggs

Uneori trebuie doar să treci printr-o ușă.— Miss Peregrine's Home for Peculiar Children (2011) Când cineva nu te lasă să intri, până la urmă încetezi să mai bați la ușă.— Miss Peregrine's Home for Peculiar Children (2011) Memoria lor era ceva palpabil și greu, și o duceam cu mine.— Miss Peregrine's Home for Peculiar Children (2011) Nu sunt expert în ale fetelor, dar când una încearcă să te ciupească de patru ori, sunt destul de sigur că e vorba de flirt.— Miss Peregrine's Home for Peculiar Children (2011) Când aveam cincisprezece ani, s-a întâmplat un lucru extraordinar și teribil, și de atunci a fost doar Înainte și După.— Miss Peregrine's Home for Peculiar Children (2011) Obișnuam să visez să scap de viața mea obișnuită, dar viața mea nu a fost niciodată obișnuită. Pur și simplu nu reușisem să observ cât de extraordinară era.— Miss Peregrine's Home for Peculiar Children (2011) Era una să păstrezi un secret față de un nepot, cu totul altceva să nu i-l spui fiului tău—și să dureze atât de mult.— Miss Peregrine's Home for Peculiar Children (2011) Nu știam cum să răspund. Cum să-i spui tatălui tău că îmi pare rău că nu te-a iubit îndeajuns(DA, CORECT) ca să-ți fie tată? Nu am putut, așa că în loc de asta, am spus doar noapte bună și m-am îndreptat spre culcuș.— Miss Peregrine's Home for Peculiar Children (2011) Singurul lucru la care mă puteam gândi era că bunicii ar trebui să moară în paturi, în locuri liniștite care zumzăie de mașinării, nu în grămezi pe pământul ud și pestilențial, cu furnici care se plimbă peste ei, o deschizătoare de scrisori din alamă strânsă cu o mână tremurândă.— Miss Peregrine's Home for Peculiar Children (2011) Tocmai începusem să accept că viața mea va fi obișnuită când lucruri extraordinare au început să se întâmple. Prima dintre acestea a venit ca un șoc teribil și, ca orice altceva care te schimbă pentru totdeauna, a împărțit viața mea în două: Înainte și După.— Miss Peregrine's Home for Peculiar Children (2011)