Citate din Arthur Schopenhauer

Voința este eternă, elementul intelectual ține de timp. Viața unui om este o permanentă luptă pentru existență cu certitudinea că va fi învins. Voința și puterea nu ajung. Omul trebuie să știe ce vrea și ce poate. Dacă nu ar exista teama de părerea celorlalți, luxul nu ar fi nici a zecea parte din ce e astăzi. Toți oamenii iluștri sunt melancolici, geniul fiind adesea dublat de o mare sensibilitate. Cu excepția omului, nicio ființă nu se uimește de propria existență. Omul este un animal metafizic. Cel mai bun caracter are momente de răutate și cele mai mari genii, îngustimi de spirit. A voi înseamnă în mod esențial a suferi, și cum viața înseamnă Voință, toată viața este caracterizată de durere. Dorința însoțește suferința, se dezvoltă perpetuu, ajungând subiect de tragedie sau comedie. Gradul de sensibilitate la durere, frustrare, crește proporțional cu simțirea și inteligența. Omul de lume perfect va fi acela pe care nu-l va opri nehotărârea, iar graba nu-l va rătăci niciodată. Omul se obișnuiește cu orice. De aceea liniștea sufletească este superioară obișnuinței. A nu avea nevoie de obiceiuri, ce avantaj! În viață este necesar, dacă vrem să ne atingem scopul, să urmărim o singură linie, lăsând la dreapta și la stânga ei o mulțime de lucruri. Orice zi este o mică viață - orice deșteptare și sculare o mică naștere, orice dimineață o mică tinerețe, orice culcare și adormire o mică moarte. Căci mersul vieții e departe de a fi numai fapta noastră, ci este produsul a doi factori: a șirului întâmplărilor și a șirului hotărârilor noastre,care se țes unele în altele și se modifică unele pe altele.