De veghe in lanul de secara

Descriere

O noua traducere pentru tinerii de astazi. La cateva decenii dupa traducerea de referinta, Editura Polirom propune o versiune noua, tanara, a romanului-cult De veghe in lanul de secara. Situata de ani de zile in topul preferintelor cititorilor din Romania, De veghe in lanul de secara continua sa fie, la peste cincizeci de ani de la aparitie, cartea de capatai a adolescentei. Ce poate fi uimitor pentru tinerii care o citesc acum, la 16 ani, si ai caror parinti s-au nascut, probabil, in aceeasi perioada ca si romanul, e ca trec prin aceleasi episoade, angoase si mirari precum Holden Caulfield. Doar ca el nu folosea atit de des cuvintul „cool” si nu naviga pe Internet. Iar cind simtea nevoia s-o sune pe fata de care era indragostit, ori renunta, pentru ca nu avea chef, ori intra in prima cabina de telefon. Problemele lui raman insa, si chiar si modul in care sunt rezolvate: prin revolta, prin negare sau, uneori, prin ignorarea lor. Exista voci care se intreaba de ce totusi a avut romanul un succes atat de uimitor, in toata lumea si, deja, de atatia ani. In fond, nu e singura carte care-si pastreaza prospetimea cu trecerea timpului. E vorba despre altceva, un ceva despre care s-au scris zeci de mii de pagini. Ceva imposibil de sintetizat intr-o scurta prezentare. Poate, pur si simplu, e o carte foarte-foarte buna. Atat. Alaturati-va milioanelor de tineri care au citit-o si veti intelege.

Fragment din romanul "De veghe in lanul de secara" de J.D. Salinger

"Ca din senin, in drum spre hol, mi-a zburat gindul din nou la Jane Gallagher. Mi-a intrat in cap si n-am putut sa mi-o mai scot de acolo. M-am asezat pe un fotoliu soios de pe hol si m-am gindit la ea si la Stradlater stind in blestemata de masina a lui Ed Banky si, desi eram sigur suta-n suta ca Stradlater nu-i facuse nimic - doar o cunosc pe Jane ca-n palma - ,tot nu puteam sa mi-o scot din cap. O stiam ca-n palma. Pe bune. Uite, in afara de dame, ii placeau si toate sporturile, si dupa ce ne-am apropiat mai mult am jucat tenis aproape in fiecare dimineata si golf aproape-n fiecare dupa-masa, cit a fost vara de lunga. Am ajuns intr-adevar s-o cunosc foarte intim. Asta nu inseamna c-a fost ceva fizic, sau pe-aproape, intre noi pentru ca n-a fost ci doar ca ne vedeam tot timpul. Nu-i intotdeauna nevoie sa treci prin chestii sexi ca sa cunosti bine o fata.
Cum am cunoscut-o... Dobermanul lor pitic venea si se usura pe gazonul nostru si maica-mea a fost foarte iritata pe chestia asta. A sunat-o pe mama lui Jane si a facut taraboi. Maica-mea e exact genul care face tam-tam pe chestii de-astea. Ce s-a intimplat mai incolo, peste doua zile am vazut-o pe Jane stind lungita pe burta linga piscina de la club si i-am zis buna. Stiam ca sta in casa de alaturi, dar nu vorbisem niciodata cu ea pina atunci sau ceva. M-a expediat cu raceala cind i-am spus buna in ziua aia. M-am dat de ceasul mortii s-o conving ca mie, unul, mi se rupea unde se usureaza ciinele ei. Din partea mea, putea sa faca si-n sufragerie. Nu mai conteaza. Dupa aia s-a facut de ne-am imprietenit. Am jucat golf cu ea chiar in dupa-amiaza zilei respective. A pierdut opt mingi, tin minte. Opt ! Ce m-am chinuit s-o fac macar sa deschida ochii cind roteste crosa ca sa loveasca mingea. Dar i-am imbunatatit jocul imens in cele din urma. Joc golf foarte bine. Daca v-as spune ce schimbari de traiectorie fac, probabil ca nu m-ati crede. O data era cit pe-aci sa apar intr-un scurtmetraj, dar m-am razgindit in ultima clipa. Mi-am zis ca, la cit de mult urasc eu filmele, chiar c-as fi un nasol dac-as accepta sa ma bage intr-un scurtmetraj.
Jane era o fata mai altfel. N-as putea s-o descriu ca fiind frumoasa in sensul strict al cuvantului, dar pe mine ma dadea pe spate. Era oarecum guresa. Adica, atunci cind vorbea si se ambala pe o chestie, gura i se misca in cincizeci de parti, si buzele si tot. Asta ma termina. Si n-o inchidea niciodata de tot, gura, vreau sa zic. O tinea intotdeauna un pic, un pic deschisa, mai ales cind se pregatea sa loveasca mingea la golf sau cind citea o carte. Citea tot timpul, si citea carti foarte bune. Citea multa poezie si de-astea. "