Suita romaneasca. Sase capricii in stil romanesc pentru vioara
Descriere
Lucrarea de fata are la baza teme muzicale proprii in spiritul muzicii populare romanesti. Am urmarit ca aceste „Capricii" sa corespunda pe cat posibil necesitatilor de ordin tehnic si interpretativ specifice artei viorii. De asemenea, am cautat sa asigur acestor piese o cat mai mare varietate in ceea ce priveste continutul. Astfel capriciile 1, 3, 6, au caracter dramatic, iar capriciile 2 si 4 au spre deosebire de primele un caracter liric. Pasajele tehnice din exercitiile 1, 3, 5 si 6 au un caracter expansiv, tineresc.
Pentru executia cat mai justa a acestor capricii se recomanda urmarirea stricta a tuturor indicatillor de digitatie, trasaturi de arcus, nuante precum si o scrupuloasa respectare a valorilor de note.
( Nota autorului)
Violonist, compozitor şi profesor (n. 1 III 1900, Botoşani - m. 24 XII 1983, Bucureşti).
Studiile muzicale le-a început la Moscova (vioara, cu un profesor particular), apoi la Cons. Iaşi (1913 - 1918) cu Athanasie Theodorini (vioară), Sofia Teodoreanu (teorie-solfegiu), Ioan Vlăduţă (orchestră), continuându-le la Conservatoire National de Musique din Paris (1919 - 1925) cu Jules Boucherit (vioară) şi Lucian Capet (muzică de cameră), Max d'Ollone (muzică de cameră). S-a perfecţionat cu George Enescu.
Violonist în diverse formaţii din Iaşi (1917 - 1919), violonist-solist al Orchestrei Gaumont Palace din Paris (1919 - 1923), profesor de vioară la Cons. Bucureşti (1925 - 1968). A susţinut recitaluri şi concerte de cameră în ţară şi peste hotare (Franţa, Austria, Germania) cu George Enescu, Mihail Andricu, Dinu Lipatti, Constantin Silvestri. A fost un excelent profesor de vioară, printre elevii săi numărându-se Ion Voicu, Mihai Constantinescu, Grigoraş Dinicu, Ştefan Ghcorghiu, Ion Jelcscu, Pascal Bentoiu, Rudolf Miruţ, Ionel Dinicu, Dan Cumpătă, Cornelia Bronzetti, Petre Lefterescu, Dan Podlovschi, Octav Saviţchi, Ion Rezachicvici, Paul Ratz, Albina Feiner, Radu Zvorişteanu, Brătăşanu etc.
A susţinut emisiuni de radio şi televiziune.
Viorel Cosma