URSITA - BOGDAN PETRICEICU HASDEU
Descriere
"Desi G. Calinescu pare a aprecia mai mult proiectul de roman — doar schitat — „Viata unui boier” (pentru „ideea centrala", „totusi noua", a plasarii „pe cadrul vechi al destinului grec", a „problemei ereditatii criminalistice" si pentru calitatile artistice „amestec de observatie fizico-psihologica si fior trancendential foarte potrivit intr-un roman istoric", nelipsit „de miscarea aceea vitejeasca a romanului slav"), decat nuvela Ursita, rezultata din valorificarea a ceea ce apucase sa scrie, totusi forma concentrata, nuvelistica, s-a impus drept una dintre cele mai importante texte ale literaturii noastre din toate timpurile. O republicam acum, impreuna cu inceputul de "romant" aparut in Buciumul pentru ca cititorul sa se convinga el insusi ce diferenta enorma e intre un inceput (neonorat de materializarea deplina) si un text perfect rotunjit dupa toate rigorile artei, care beneficiaza de nenumarate deschideri de perspective.” - I. Oprisan Cuprins: Spectaculozitate si „fior transcendent" (I. Oprisan) • Nota asupra editiei (I. O.) URSITA [ Nuvela] PARTEA I. AM SCAPAT DE EL! Cap. I . In care se arata cum, murind o baba, baiatul a pierdut un tata Cap. II. Din care se vede cat e de primejdios a sosi in capitala in ziua cand se naste un copil in palatul domnesc Cap. III. Din care oricine vede cum un voda n-a putut inchide pe un postelnic, pe cand un copil a izbutit a inchide pe un hatman Cap. IV. In care apar pe scena trei doftori: un italian, o baba si un copil, de unde rezulta ca medicina a prosperat totdauna la romani Cap. V. Prin care se probeaza ca politica cea mare este un lucru foarte copilaresc Cap. VI. In care se arunca o vie lumina asupra adevaratului inteles al „Institutelor" lui Justinian PARTEA a II-a. BA N-AM SCAPAT DE EL! Cap. I. Care ar fi prea frumos in versuri lungi, ceea ce ne face a-l inchina dlui... Bodnarescu Cap. II. Din care se vede cat de rau este de a repeta o singura fraza de doua ori Cap. III. Foarte incurcat, fiind foarte revolutionar Cap. IV. In care cei vii se incurca si un mort vine sa-i descurce Cap. V. In care se demonstra „libertatea electorala", asa dupa cum s-a practicat in toti timpii Cap. VI. Doveditor ca hainele boieresti nu sunt totdauna respectate Cap. VII. In care sexurile sunt confundate Cap. VIII. Care, intre altele, va fi foarte placut mai cu seama bautorilor de bere Cap. IX. In care se arata privilegiile fetelor fecioare la strabunii nostri Cap. X. Din care se poate deja prevedea ce este ursita VIATA UNUI BOIERIU Romant istoric. Partea I. Copilariele lui Iancu Motoc Episodul I. URSITA Capul I. In care se arata cum prin uciderea unei babe, postelnicul Sarpe a lipsit pe un baiat de tata Capul II. Din care se vede cat de primejdios este de a sosi in capitala in ziua cand s-a nascut un copil in palatul domnesc Capul III. Din care oricine poate sa vaza cum ca Voda n-a putut inchide pe un postelnic, pe cand un copil a izbutut a inchide pe un vornic Capul IV. In care apar pe scena trei doftori: un italian, o baba si un copil Capul V. Prin care se probeaza ca politica cea mare este un lucru foarte copilaresc Capul VI. In care se arunca o noua vie lumina, asupra adevaratului inteles [al] institutelor lui Justinian Capul VII. Care ar fi prea frumos in versuri epice, ceea ce ne face a-l inchina domnului... Pelimon Capul VIII. In care se probeaza fatalitatea de a repeta o singura fraza de doua ori Capul IX. Foarte incurcat, fiind foarte revolutionar Capul X. In care se scrie cum Luca capata armasia din aceeasi cauza din care Fliondur fu scos din armasie Capul XI. Doveditor cum ca hainele boieresti nu sunt totdeauna respectate Capul XII. In care sexurile sunt confundate Capul XIII. Care, intre altele, va fi foarte placut mai cu seama bautorilor de bere Capul XIV. In care se arata privilegiile fetelor fecioare la strabunii nostri Capul XV. Din care se descopera, in sfarsit, ceea ce este ursita Episodul II PROCOPSEALA Capul I. In care se arata gravele preocupatiuni ale lui Bogdan Voda NOTE, COMENTARII SI VARIANTE Fragment din romanul "Ursita" de Bogdan Petriceicu Hasdeu: „Intorcandu-se de la Mitropolie, unde se serbase incoronarea Mariei Sale lui Bogdan Voda, vornicul Boldur trecu pe langa palatul postelnicului Sarpe si, oprindu-se in poarta, trimise pe unul din calarasii ce-l insoteau sa cheme afara pe Luca. — De ce n-ai fost nici la Dreptate, nici la Mitropolie? Ia raspunde-mi, finisorule! zise zambind vornicul, dupa ce Luca ii saruta mana. — Nu se cuvenea, jupane nasule. Judeca singur: cand postelnicul zace sub urgia domneasca, cade-se, oare, ca nepotul si stegarul sau sa se afle fata acolo unde lipseste si ar fi locul sa fie unchiul si stapanul sau? — Cam ai cuvant; cam ai cuvant... Dar nu te prea intrista pentru fratele postelnic, ca-l vom scoate si pe el din necaz, cu ajutorul Maicei Domnului, ca azi, ca maine, caci mare e mila Mariei Sale lui voda; iata, bunaoara, pe tine, copilandre, pe tine te face vel-armas in locul lui Fliondur, bata-l cucul sa-l bata! Auzi, sugariule? sa te faca vel-armas pe tine, un baietoi cu dinti de lapte! Si zicand acestea, vornicul dezmierda cu mana palizii obraji ai finului sau. — Vel-armas eu? eu, nasule? — S-apoi de ce te minunezi asa? Sa dea Dumnezeu si la mai mare. Doara nu ne-i da de rusine ca cellalt, ci te vei arata mai vrednic decat neghiobul de Fliondur, care nu stiu nici macar sa puna mana pe stolnicul Rares. Luca, ordinarmente atat de fiegmatic, deveni dentai rosu ca bujorul si apoi indata galben ca ceara; dar isi facu violenta, isi freca fruntea, petrecu degetele prin plete si, silindu-se a parea destul de linistit, intreba pe vornic cu o voce traganata, cu ajutorul careia spera a-si ascunde emotiunea: — Asadar, jupane nasule, Maria Sa urgisi pe Fliondur pentru ca n-a stiut sa prinza pe Rares? — Da, da, baiete; intocmai cum spui; si pe dasupra, precum zisei, voda te inalta pe tine in locul lui Fliondur, ma-ntelegi, crezand ca doara vei fi mai priceput, mai ager, bata-te sa te bata!”
