Corbul si trandafirul - Virginia Henley
Descriere
Frumusetea ei a fost scinteia... Roseanna Castlemaine, copil din flori al regelui Edward IV, era fagaduita de mica sa fie sotia celui mai apreciat razboinic de la curte. Era frumoasa si hotarita sa faca tot ce voia, asa ca si-a jurat sa nu-l iubeasca pe acest barbat brunet, puternic si dominator. Dar in dormitor, unde el a fortat-o sa-si onoreze juramintele matrimoniale, ea a invatat sa tinjeasca dupa atingerile coplesitoare ale intunecatului CORB... Pasiunea lui a fost focul... Umerii lordului Roger Montford apareu uriasi sub armura care-l facea invulnerabil la toate, mai putin la inocenta Roseannei. Obsedat fiind de imblinzirea superbei fete, care-i aprindea simturile, s-a indragostit de ea. Stia ca oameni fara scrupule complotau pentru detronarea regelui pe care el il servea, iar in inima acestor intrigi se afla ea, cea care avea sa-i aduca moartea sau salvarea... TRANDAFIRUL. Fragment din roman: "Netarmurita rabdare a lui Neville Castlemaine era pusa la incercare cu fiecare mila de drum spre York. Atelajele cu bagaje erau considerabile. Acum ca fusesera asigurati de Ravenspur, printr-o scrisoare, ca Roseanna se afla la York, cu regele, si ca planurile de nunta isi urmau calea, Joanna impachetase absolut toate lucrurile acesteia. In plus, mai erau si lucrurile de care familia avea nevoie pentru calatoria la York si inapoi. Intr-o clipa de generozitate, Joanna decisese ca Roseanna va avea nevoie atit de, Alice cit si de Kate. Neville insusi il adaugase la procesiune pe Mecca si inca alti trei cai selectionati de Roseanna. La Castlemaine fusese o adevarata nebunie cind descoperisera lipsa Roseannei, dar Jeffrey isi asigurase parintii ca stia incotro se indreptau cei doi si in citeva ore ii va ajunge din urma. A fost o mare usurare pentru ei sosirea cavalerilor lui Ravenspur, care urmau sa le fie escorta si care le adusesera scrisoarea de la Roger. Neville venea si el cu o duzina din proprii lui soldati si cu alta duzina de servitori si pe drum se folosise de fiecare, din plin. Carutele se impotmoleau in noroi, se intepeneau in fagase si-si pierdeau rotile in cele mai grele momente. Marele Drum de Nord era minunat in sine, fusese construit de romani astfel ca apa sa se scurga bine de pe el, dar drumurile care duceau spre el si plecau dinspre el, erau un cosmar. Femeile se plingeau incontinu de vreme, de intirzieri, de mincare si de conditiile de dormit, la hanurile la care trageau. Numai simtul umorului ii impiedica pe Neville si pe Joanna sa nu se omoare unul pe celalalt. Dupa patru zile cumplite, ajunsera in sfirsit la York, unde le mai trebui o zi ca sa descarce si sa se instaleze in apartamentele desemnate pentru ei. Roseanna era pregatita pentru o batalie cu mama ei, dar aceasta nu rosti nici un cuvint de critica. Ii arunca insa o privire patrunzatoare, care spunea mai mult ca orice, dupa care incepu sa dirijeze femeile sa despacheteze trusoul si rochia de mireasa a Roseannei. Joanna era fericita ca regina — sau femeia Woodville, cum o numea ea — nu se afla la York ci ramasese la Londra, cu clanul ei. Dar nici nu avea intentia sa cocheteze cu regele. Un astfel de comportament la nunta fiicei ei si in fata atitor spectatori, era de neconceput. Roseanna bintuia grajdurile, sperind sa afle ceva despre intoarcerea lu Sir Bryan. Stia ca mama ei isi pusese inca o data ciinele de paza, pe Kate Kendall, pe urmele ei. In sfirsit, Bryan era din nou acolo si nimic altceva nu mai conta pentru ea. I se arunca in brate, cind acesta iesea din grajdurile regale. "
