Lecturile scolarului pentru clasa a III-a, Alexandra Efrim

Descriere

    Lectura are un rol important in formarea si educarea copiilor deoarece largeste orizontul de cunoastere, ajutand la dezvoltarea gustului pentru literatura si pentru frumos, a vocabularului si modului de exprimare, si totodata la dezvoltarea psihica, intelectuala si afectiva.     Aceasta culegere de lecturi suplimentare ofera copiilor materialul necesar dezvoltarii si consolidarii cunostintelor dobandite in scoala, precum si a abilitatii de integrare si colaborare in cadrul unui grup.     In carte se regasesc atat exercitiile specifice programei scolare, cat si exercitii mai putin formale (temele de grup si sectiunea „stiati ca"). Temele de grup implica participarea cat mai multor elevi sau copii sub indrumarea invatatorilor sau a parintilor si se dezvolta prin dezbateri si transferuri de cunostinte intre copii. Prin alternarea celor doua tipuri de exercitii si activitati aceasta serie de manuale ajuta la o dezvoltare a copilului mult mai armonioasa si completa, asigurand atat extinderea si consolidarea cunostintelor scolare, cat si a abilitatilor de dezvoltare personala.  (Autoarea)      Fragment din basmul “Greuceanu” de Petre Ispirescu:       „Oamenii, cand vazura iarasi soarele si luna pe cer, se veselira si laudara pe Dumnezeu ca a dat atata tarie lui Greuceanu de a izbandit impotriva impielitatilor vrajmasi ai omenirii.     Iara el, multumit ca a scos la bun capat slujba, o lua la drum, intorcandu-se inapoi.     Gasind pe frate-sau la semnul de introlocare, se imbratisara si, cumparand doi cai ce mergeau ca sageata de iute, intinsera pasul la drum ca sa se intoarca la imparatul.     In cale, detera peste un par plin de pere de aur. Fratele Greuceanului zise ca ar fi bine sa mai poposeasca putin la umbra acestui par, ca sa mai rasufle si caii, iara pana una-alta sa culeaga si cateva pere, spre a-si mai momi foamea. Greuceanu, care auzise pe zmeoaice ce planuisera, se invoi a se odihni; dara nu lasa pe frate-sau sa culeaga pere, ci zise ca le va culege el. Atunci trase palosul si lovi parul la radacina. Cand, ce sa vezi d-ta? unde incepu a curge niste sange si venin scarbos si un glas se auzi din pom, zicand:     - Ma mancasi fripta, Greucene, precum ai mancat si pe barbatul meu.     Si nimic nu mai ramase din acel par, decat praf si cenuse; iara frate-sau incremeni de mirare, nestiind ce sunt toate acestea.     Dupa ce plecara si mersera ce mersera, detera peste o gradina foarte frumoasa cu flori si cu fluturei si cu apa limpede si rece.     Fratele Greuceanului zise:     - Sa ne oprim aici nitel, ca sa ne mai odihnim caisorii. Iar noi sa bem nitica apa rece si sa culegem flori.     - Asa sa facem, frate, raspunse Greuceanu, daca aceasta gradina va fi sadita de maini omenesti si daca acel izvor va fi lasat de Dumnezeu.     Apoi, tragand palosul, lovi in tulpina unei flori care se parea mai frumoasa si o culca la pamant; dupa aceea impunse si in fundul fantanei si a marginilor ei, dara in loc de apa incepu a clocoti un sange mohorat, ca si din tulpina florii, si umplu vazduhul de un miros gretos.”