Lecturile scolarului pentru clasa a I-a (Alexandra Efrim)

Descriere

    Lectura are un rol important in formarea si educarea copiilor deoarece largeste orizontul de cunoastere, ajutand la dezvoltarea gustului pentru literatura si pentru frumos, a vocabularului si modului de exprimare, si totodata la dezvoltarea psihica, intelectuala si afectiva.     Aceasta culegere de lecturi suplimentare ofera copiilor materialul necesar dezvoltarii si consolidarii cunostintelor dobandite in scoala, precum si a abilitatii de integrare si colaborare in cadrul unui grup.     In carte se regasesc atat exercitiile specifice programei scolare, cat si exercitii mai putin formale (temele de grup si sectiunea „stiati ca"). Temele de grup implica participarea cat mai multor elevi sau copii sub indrumarea invatatorilor sau a parintilor si se dezvolta prin dezbateri si transferuri de cunostinte intre copii. Prin alternarea celor doua tipuri de exercitii si activitati aceasta serie de manuale ajuta la o dezvoltare a copilului mult mai armonioasa si completa, asigurand atat extinderea si consolidarea cunostintelor scolare, cat si a abilitatilor de dezvoltare personala.  (Autoarea)      Fragment din nuvela “Puiul” de Ioan Al. Bratescu-Voinesti:       „Intr-o primavara, o prepelita aproape moarta de oboseala - ca venea de departe, tocmai din Africa - s-a lasat din zbor intr-un lan verde de grau, la marginea unui lastar.     Dupa ce s-a odihnit vreo cateva zile, a inceput sa adune betigase, foi uscate, paie si fire de fan si si-a facut un cuib pe un musoroi de pamant, mai sus, ca sa nu i-l inece ploile; pe urma, sapte zile de-a randul a ouat cate un ou, in tot sapte oua mici ca niste cofeturi si a inceput sa le cloceasca.      Ai vazut cum sta gaina pe oua? Asa sta si ea, doar ca ea in loc sa stea in cotet, sta afara in grau; si ploua, ploua de se varsa si ea nu se misca, ca nu cumva sa patrunza o picatura de ploaie la oua. Dupa trei saptamani i-au iesit niste pui draguti, nu goi ca puii de vrabie, imbracati cu puf galben ca puii de gaina, dar mici, parca erau sapte gogosi de matase, si au inceput sa umble prin grau dupa mancare.     Prepelita prindea cate o furnica, ori cate o lacusta, le-o faramita in bucatele mici, si ei, pic! pic! pic! cu cioculetele lor, o mancau numaidecat. Si erau frumosi, cuminti si ascultatori; se plimbau primprejurul mamei lor si cand ii striga: „Pitpalac!" repede veneau langa ea.     Odata, prin iunie, cand au venit taranii sa secere graul, al mai mare dintre pui n-a alergat repede la chemarea ma-sii si cum nu stia sa zboare, hat!, l-a prins un flacau sub caciula. Ce frica a patit cand s-a simtit strans in palma flacaului, numai el a stiut; ii batea inima ca ceasornicul meu din buzunar; dar a avut noroc de un taran batran, care s-a rugat pentru el:     - Lasa-l jos, ma, Marine, ca e pacat de el, moare. Nu-l vezi ca de-abia e cat luleaua?!     Cand s-a vazut scapat, fuga speriat la prepelita sa-i spuie ce-a patit."