Catherine cea indaratnica, Karen Cushman

Descriere

Pe degetele mari ale Domnului, tare greu e sa fii domnita in anul 1290! Catherine are 14 ani si ar prefera sa iasa cu pastorul de capre, la pasune, si sa-si petreaca vremea dantuind cu satenii la praznice, dar mama si doica ei au alte idei: vor cu orice chip sa o educe ca sa devina o doamna desavarsita. Asa se face ca este supusa la cele mai plicticoase cazne: trebuie sa toarca, sa brodeze si sa carpeasca. Sa invete sa-si tina ochii plecati si gura ferecata. Sa pregateasca diferite leacuri pentru mahmureala, burti stricate, dureri de cap si de dinti (tratate atunci cel mai eficient cu gainat de corb). Dar zile fripte ii face cu adevarat bestia de tata, care vrea sa o marite cu orice chip. Astfel, pe la conacul lor se perinda tot felul de petitori, unul mai batran si mai neispravit ca altul, insa Catherine are mereu ac de cojocul lor. Face ea ce face si toti acesti mocofani fug rupand pamantul. Asta pana cand isi face aparitia Barba Netesalata... Fragment din cartea "Catherine cea indaratnica" de Karen Cushman   „Brumar     Prima zi a lunii brumar, pe care saxonii o numesc Luna Sangelui, Sarbatoarea Tuturor Sfintilor. Am dat jos crengile de alun de la usi si ferestre si l-am binecuvantat pe Dumnezeu ca ne-a ferit, si anul acesta, de vrajitoare. Tare mi-as dori sa fie la fel de usor sa-l tin departe pe monstrul de Robert. Vine acasa de Craciun. Prima amintire pe care-o am cu acest frate al meu este cum ineca furnicile usurandu-se pe musuroi. De mic a fost o pacoste.    A doua zi a lui brumar, Sarbatoarea Tuturor Sfintilor Astazi am umblat din casa in casa, impreuna cu copii din sat, cerand de pomana prajituri pentru suflet. Bucatarul nostru e vestit ca le face pe cele mai mari, insa bunica lui Perkin e stiuta ca le face pe cele mai bune. In zilele obisnuite, nu ma supara mintea incetosata a batranei, fiindca e cea mai inimoasa femeie din cate cunosc, dar mai uita uneori sa pregateasca prajiturile, si atunci ne dezumflam cu totii. Intr-un an le-a facut de Michaelmas si rau s-a mai maniat ca n-a venit nimeni sa le ceara. Intr-alt an, de Sarbatoarea Tuturor Sfintilor, pe cand sedeam sub fereastra ei si cantam „Suflet, un suflet, o prajitura pentru suflet, rogu-va, buna doamna, o prajitura pentru suflet", bunica ne-a urat Craciun Binecuvantat si ne-a cantat la randul ei „Am venit sa colindam printre crengi inverzite". Anul asta a nimerit ziua, iar eu am pitit niste prajituri si-n odaie, sa am pentru maine. Le-am mancat deja.   A treia zi a lui brumar, praznicul Sfantului Rumwald, care, la varsta de trei zile, a zis „Sunt crestin" si-a murit Fiara mea de tata a slobozit niste ragete deosebit de urate astazi. Niciodata nu-i intru in voie, desi e adevarat ca nici nu ma straduiesc.”