Compendiul asistentului de medicina dentara - Paun Elena Nicoleta

Descriere

Aceasta carte este dedecicata tutoror care doresc sa aprodundeze cunostinte despre acesata ramura a medicinei . Este o carte foarte complexa , este un ghid  util publicului medical , sintetizind in mod armonic notiuni legate de comunicare si comportament in cabinetul stomatologic , aspecte ce privesc instrumentarul necesar si planificarea sedintei de tratament , precum si detalii de organizare in acordarea serviciilor de sanatate orala . Fragment: "    • Coroana - coroana clinica este portiunea extraalveolara a dintelui care este vizibila in cavitatea bucala. Este acoperita de smalt si prezinta o margine incizala sau ocluzala (la molari) ce vine in contact cu dintii antagonisti (dintii de pe arcada opusa) si se termina la nivelul marginii cervicale de unde continua radacina. În cavitatea bucala, coroana clinica poate sa difere uneori de cea anatomid (coroana anatomica este portiunea dintelui situata la nivelul suprafetei ocluzale/marginii incizale pana la nivelui jonctiunii smalt - cement) fiind practic mai mare decat cea anatomica in cazul retractillor gingivale si mai mica in situatia in care exista hipertrofie gingivala (crestere in exces a gingiei). Dinspre exterior spre interior, coroana dentara prezinta smalt, dentina si pulpa. • Radacina - este partea dintelui care se afla in osul alevolar si este acoperita die cement. Sub cement se afia dentina radiculara, radacina nu poate fi vazuta, doar daca dintele este extras sau pe radiografie. in unele cazuri, cand osul de suport al dintelui se resoarbe foarte mult, radacina este expusa partial sau integral. • Coletul - reprezinta linia de separatie dintre coroana si radacina. • Apexul - reprezinta varful radacinii si este locul de comunicare cu contin dentar (orificiul de la extremitatiile distale ale radacinii si se numeste „foramen apicar). Ţesuturile dure dentare sunt reprezentate de smalt, cement si dentina . • Smaltul - este o substanta organo-minerala de o duritate asemanatoare diamantul. Este mai gros la nivelul cuspizilor si mai subtire la nivelul coletului. Duri smaltului variaza in functie de zona si de dinte, fiind in general mai gros in locurile solicitare functionala mai intensa. "