In dialog - studii de filosofie crestina, teologie politica si istoria religiei - Ion Cordoneanu

Descriere

    Filosofii ar trebui sa se insoare? Sau, altfel spus, cautarea intelepciunii este compatibila cu viata langa o femeie?     In acest sens, este celebra povata pe care i-o da Héloise iubitului ei, Abélard, filosoful medieval: „Sa te indepartezi, fie si pentru un moment, de filosofie inseamna aproape acelasi lucru cu a o abandona.” Sau „Ce poate fi mai pagubos si deplorabil decat sa vezi un barbat pe care natura l-a creat pentru o lume intreaga supus unei singure femei?” Pe cativa barbati ai istoriei gandirii trupul femeii i-a lasat indiferenti: Newton, Robespierre, Kant. Intr-o carte despre viata sexuala a lui Immanuel Kant, Jean-Baptiste Botul arata ca celibatul, „departe de a fi o problema contingenta, tine de insasi esenta filosofiei.” Argumentul este unul istoric: in secolul al XVII-lea Descartes, Spinoza, Pascal, Leibniz, Malebranche, Gassendi, Hobbes au ramas celibatari. In secolul al XVIII-lea nici Hume, Voltaire, Kant nu au incercat aventura conjugala. In secolul al XIX-lea s-au casatorit Hegel, Fichte, Schelling, Comte, Marx, dar nu si Schopenhauer, Nietzsche, Kierkegaard. Botul recunoaste ca s-a incheiat o epoca in care filosoful celibatar nu era o curiozitate, dar va deveni una ca atare datorita victoriei in filosofie a starii conjugale. O istorie de peste 25 de secole in care filosofii s-au „clonat” intre ei, fara sex, „prin afiliere, agregare, prietenie.” Conform acestei teze, filosofia s-a imbolnavit de moarte o data cu filosoful casatorit si a murit cand acesta a devenit profesor de filosofie.       CUPRINS: CUVANT INAINTE I. DESPRE O NOUA POSIBILITATE DE INTELEGERE A „FILOSOFIEI CRESTINE"      I.1. Filosofia de la criza la restabilirea demnitatii     I.2. Filosofia crestina     I.3. Provocarea filosofiei   II. ASPECTE ISTORICE PRIVIND CONCILIUL DE LA NICEEA SI DOCTRINA ARIANISTA IN SECOLUL AL IV-LEA d. Hr. 19     II.1. Doctrina lui Arie     II.2. Sinodul de la Niceea     II.3. Arianismul pana la Teodosie cel Mare (379-395)   III. ORTODOXIA ROMANEASCA SI SOCIETATEA CIVILA     III.1. O poveste despre societatea civila     III.2. Biserica - o comunitate de tip nou si problema teologico-politica     III.3. Ortodoxia intre Natiune si Societatea civila     III.4. Lobby-ul ortodox - modelul post-bizantin   IV. FILOSOFIE SI RELIGIE LA INCEPUTUL MILENIULUI AL TREILEA DE CRESTINISM   V. PERSPECTIVA HABERMASIANA ASUPRA RELIGIEI — UN PUNCT DE PLECARE IN ANALIZA RELIGIEI IN SOCIETATEA CONTEMPORANA     V.1. Sfera publica si teoria societatii actuale     V.2. Dialectica secularizarii - ratiune si religie     V.3. Fundamentalismul religios   VI. IUDEO-CRESTINISM — DE LA ISTORIE LA INTERPRETARE (RELIGIOASA, FILOSOFICA, IDEOLOGICA)     VI.1. De ce aceasta sintagma prezinta interes?     VI.2. „Iudeo-Crestinismul" in antichitate     VI.3. Mircea Eliade: iudeo-crestinism si valorizarea istoriei     VI.4. Iudaism, crestinism si modernitate     VI.5. In loc de concluzii: pentru un proiect hermeneutic in cultura europeana   VII. REDUCTIONISM SI METODOLOGIE IN ISTORIA RELIGIILOR. RELATIA DINTRE FENOMENOLOGIE SI ABORDAREA COGNITIVA A FENOMENULUI RELIGIOS     VII.1. Semnificatiile conceptului de istorie la Mircea Eliade     VII.2. Fenomenologie sau istorie in analiza fenomenului religios     VII.3. Reductionism si antireductionism     VII.4. Antireductionismul si antiistorismul lui Mircea Eliade     VII.5. Perspectiva cognitiva este reductionista?     VII.6. Concluzie. Istorie, fenomenologie si analiza cognitiva a fenomenului religios   VIII. CLONAREA PRIN SPIRIT SAU DESPRE FERTILITATEA "LUCRULUI IN SINE"     VIII.1. Preliminarii diseminante     VIII.2. Deconstructia si reconstructia kantiana     VIII.3. Interpretarea metafizicii kantiene     VIII.4. Lucrul in sine     VIII.5. Ezitarile franceze si programul german in interpretarea filosofiei kantiene