Religiile lumii. Imagini, texte, tradiții

Descriere

„Studiile din acest volum au un caracter interdisciplinar pregnant, fiind realizate la confluenta mai multor arii tematice si metodologii de cercetare, toate reunite sub semnul studiului aplicat al religiei. Veti regasi aici lucrari venind dinspre filosofia religiei, teologie si mistica, studii biblice, hermeneutica, istoria religiilor, sociologie, literatura, cartografie, arta religioasa. Traditiile religioase sunt abordate pornind de la texte, imagini sau teme fundamentale, studiate in perspectiva sincronica sau diacronica. Volumul cuprinde studii referitoare la traditia iudaica (biblica, rabinica, filosofica), traditia crestina (studiu biblic, exegeza, iconografie, cartografie), traditia budista tibetana (cu trimiteri, in perspectiva comparata, la hinduism, la traditia Bön sau la budismul Theravada si budismul Chan). Ele sunt grupate in patru sectiuni, pe arii tematice: Studii biblice, Religie si identitate, Istoria ideilor religioase, Religie si reprezentare.Sper ca acest volum sa ii incurajeze pe toti cei care doresc sa inteleaga sau sa aprofundeze, cu instrumente pertinente, fenomenul religios. Numai o cunoastere temeinica, izvorata din bucuria curata de a intelege oamenii si lumea, poate surprinde frumusetea si nobletea invataturilor inalte pe care ni le daruiesc religiile lumii.”Madeea Axinciuc„Care este diferenta dintre certitudine si cunoastere? Cum putem distinge certitudinea simtului comun de cea din cadrul jocului de limbaj religios? Putem gasi un punct in care acestea se intalnesc? [...] Wittgenstein sustine, in sensul acesta, ca «pe Dumnezeu nu-L poti auzi vorbind cu altii, ci numai cand tu esti cel caruia i se adreseaza».” Sabina Avram„Tantra budista are o abordare cu totul diferita de cea traditionala: departe de a cere obisnuita dezicere de natural, ea propune valorizarea umanului, utilizarea naturii umane drept «combustibil» pe calea catre implinirea spirituala.”Iulian Lucian Maidanuc„Biserica de lemn de la Ibanesti are o invelitoare clasica, din lemn. Mai exact, acoperisul este din sindrila si este lucrat «[…] in patru ape pentru intreaga sarpanta a bisericii», aceasta fiind o alta trasatura definitorie a bisericilor de lemn din judetul Olt.” Gabriela Drimba„Mapamondurile aveau rolul de a afirma viziunea religioasa crestina despre lume, in acord cu dogma Bisericii. Hartile aveau cu siguranta multiple functii, insa, indiferent de intentia cu care au fost realizate, hartile exprima fara indoiala o viziune cosmologica si o intelegere a lumii, proprie spiritualitatii crestine.” Ioana Zamfir„Sfintirea zilei a saptea reprezinta, de fapt, o declaratie pe care Creatorul o face despre creatia Sa. Dumnezeu nu este doar un producator al lumii, un mester priceput, ci El ramane prezent in lume dupa finalizarea crearii ei.”Beniamin Chircan„Prin fata transcendentul se manifesta in imanent, fata este urma manifestarii, a prezentei lui Dumnezeu, fata este epifanie divina. Aceasta caracteristica instituie asemanarea pe planul intregii umanitati.”Rodica Guramulta„Cand si cum s-a realizat separarea crestinismului de iudaism? Care este momentul in care se poate vorbi despre o religie crestina? Numeroase raspunsuri au fost oferite la aceste intrebari. Unele dintre ele s-au concentrat pe rolul esential pe care l-a avut Biserica in coagularea noii religii crestine – dezvoltarea structurilor ecleziastice, a ierarhiei si a regulilor de organizare interna, stabilirea modului in care se savarseste ritualul, modalitatile de interpretare a scripturilor iudaice si elaborarea unui corpus nou de texte si traditii.”Alina Tariceanu„Intelegerea Esentei lui Dumnezeu, patrunderea secretelor Creatiei Sale, precum si meritul de a avea revelatii nu sunt concepte straine de Baal Shem Tov, ele sunt omniprezente in cariera marelui tadik, reprezentand fundamentul cunoasterii sale.”Andrada ChioveanuCuprinsCUVANT INAINTE 9I. STUDII BIBLICESabatul, intre „a fi” si „a face”. O analiza a semnificatiei zilei a saptea a creatiei din Geneza 2:1–3, de Beniamin Chircan 17Introducere 171. Consideratii generale 202. Termeni-cheie: analiza si interpretare 273. Concluzii 50Bibliografie 52Panim ca prezenta si dialog in Biblia ebraica, de Rodica Guramulta 57II. RELIGIE SI IDENTITATECine este [cu adevarat] poporul ales in iudaismul celui de Al Doilea Templu?, de Ioana Bujor 751. Etnicitate si exclusivism in iudaism 762. Ce sunt identitatile sectare? 773. Adevaratul Israel 80Bibliografie 89Modalitati de cristalizare a identitatii iudaice in Antichitatea tarzie. O analiza a perioadei tanaitice din perspectiva discursului ereziologic, de Alina Tariceanu 911. Cadru teoretic de referinta 1002. Perspective rabinice asupra identitatiievreiesti: cine ramane evreu si cine nu? 104Bibliografie 131III. ISTORIA IDEILOR RELIGIOASEDespre certitudine, cunoastere si credinta in scrierile lui Ludwig Wittgenstein, de Sabina Avram 1371. Despre certitudine si cunoastere 1382. Despre jocul de limbaj 1393. Despre credinta religioasa 141Concluzii 146Bibliografie 147Rabi Baal Shem Tov: tehnici mistice si invataturi.Epistola despre ascensiunea sufletului, de Andrada Chioveanu 1491. Dumnezeu, Numele Sau si Hesed 1502. Devekut 1543. Avoda 1584. Kavana 1615. Plansul 1636. Hitlahavut 164Concluzii 168Anexa 1. Epistola lui Besht in limba ebraica 171Anexa 2. Epistola lui Besht – traducere in limba romana 172Anexa 3. Interpretarea epistolei 175Bibliografie 179Tantra budista si locul ei in cadrul budismului, de Iulian Lucian Maidanuc 1811. O abordare diferita de cea traditionala 1812. Localizarea geografica a budismului tantric 1833. Scurta istorie a budismului tantric 1854. Tantra budista: repere esentiale 1935. Tantra budista si Mahayana, budismul Marelui Vehicul 1956. Tantra budista, laboratorul de experimente al metafizicii Mahayana 1977. Elemente comune ale tantrei budiste si ale Mahayanei: metafizica 2028. Diferente majore intre tantra budista si Mahayana: calea transformarii 2059. Tantra budista si tantra hinduista 20610. Tantra budista si Hinayana 20811. Tantra budista si Dzogchen 209Concluzii 210Bibliografie 211IV. RELIGIE SI REPREZENTAREBiserica de lemn din Ibanesti: descriere si program iconografic, de Gabriela Drimba 215Elemente ale sacrului in mapamondurile medievale, de Ioana Zamfir 2771. Introducere 2772. Harta si cosmologie 2853. Spatiu si timp 2924. Centrul si omogenitatea spatiului 295Concluzie 299Bibliografie 300