Interogatia reflexiva

Descriere

Marius - Florin Mihaila este angajat al Ministerului de Interne din anul 1999, avand specializarea de psiholog expert in detectia comportamentului simulat prin tehnica poligraf, iar din anul 2005 pana in anul 2009 a fost coordonatorul retelei poligraf din Politia Romana. Din anul 2010 ocupa o functie de psiholog specialist intr-o structura speciala a Politiei Romane. De-a lungul timpului si-a dedicat viata studierii si aplicarii in practica a diferitelor metode psihologice pe care le-a descoperit in activitatea profesionala. Toate activitatile sale in Politia Romana au evidentiat aceasta pasiune a autorului pentru detaliile si fineturile psihologice observate si prezentate acurat in prezenta lucrare. Fragment din lucrare: "III.15. Interogatoriu psihanalitic Din punct de vedere psihologic, interogatoriul este inteles ca fiind „contactul interpersonal verbal relativ tensionat emotional, desfasurat sistematic si organizat stiintific pe care-l poarta reprezentantul autoritatii publice cu persoana banuita in scopul culegerii de date si informatii despre o fapta antisociala in vederea prelucrarii si verificarii ulterioare pentru a identifica autorii, a lamuri imprejurarile in care s-a comis fapta si in functie de adevar, a stabili raspunderile." (Butoi, 2002, p. 19-20) Definitia evidentiaza, asadar: tensiunea emotionala, opozabilitatea intereselor protagonistilor, demersul neuniform rectiliniu, atacul si riposta probatorie, dinamica comportamentelor emotional - expresive, intr-un cuvant confruntarea inteligentelor in conditii de risc si miza. Miezul interogatoriului psihanalitic este identificarea comportamentului duplicitar, inteles ca efort constient intreprins cu perseverenta de catre subiectul interogat in timpul anchetei pentru a masca, a tainui unele stari sufletesti, intentii, actiuni, fapte, date si probe cu scopul de a induce ancheta judiciara pe piste gresite. In timpul interogatoriului, suspectul lasa sa-i scape in dialogul cu anchetatorul nume si date pe care constient nu doreste sa le divulge, dar pe care el nu se poate infrana sa le spuna. Aceste scapari neintentionate au, asa cum sesizeaza Sigmund Freud, un sens profund, fiind perfect motivate si determinate de ratiuni care scapa constiintei comune. Psihanaliza criminala pune accentul pe achizitiile sociale exprimate in cenzura si gama refularilor aflate in subteranele sufletului infractorului. Cenzura morala este, in fapt, constiinta ca grila de exigente ale societatii interiorizata in individ - Eul social. "