Diavolul vaneaza inima ta ( Daniel Banulescu )
Descriere
Este anul 1988 si Diavolul soseste la Bucuresti pentru a-si inspecta orasul favorit. Nicolae Ceausescu este la apogeul puterii sale. Frica, foamea si dracii intind o hora pe cerul orasului. Pentru a gasi cheile inchisorii Adancului, Has Satan plonjeaza in lumea hotilor, a criminalilor si a sefilor comunisti romani. (Marius Robaciu) Diavolul a fost intemnitat in Biblie. A strabatut „Faust”. Si-a jucat propriul rol in „Maestrul si Margareta”. Si acum pluteste deasupra ta, in vreme ce tu citesti „Diavolul vaneaza inima ta” de Daniel Banulescu. Dar, dupa cum fumul alunga insectele, aceasta carte lupta pentru a alunga diavolii din preajma ta. (Autorul) Clanul sau de Romane, numit "Cea mai frumoasa poveste a lumii" cuprinde, pana in prezent, volumele: Te pup in fund, Conducator Iubit!; Diavolul vaneaza inima ta si Cel mai bun roman al tuturor timpurilor. Fragment: “Continuand sa se prefaca neputincios in fata atacului extern, Nicolae Ceausescu incepu sa ia masuri de razboi in interiorul tarii. Fortifica economia. Introduse in economia nationala o disciplina militara. Scazu consumul destinat populatiei mult sub limita suportabilului. Si vandu in strainatate absolut tot ce se putea vinde, la un pret oricat de mic. Pentru plata datoriilor externe avea nevoie de dolari. Se pornisera deci, dupa aplicarea acestor masuri, sa curga catre el nenorocitii de dolari, in suvoaie impresionante. Insa Patria ii era tinuta in continuare blocata. Pedepsite sa nu mai poata folosi circuitele bancare, delegatiile romanesti, care se avantau peste hotare, erau usor de identificat, deoarece tarau dupa ele valize uriase, burdusite cu valuta, pentru ca erau obligate sa achite orice tranzactie in numerar. Asa se plateau kerosenul pentru flotila de avioane TAROM, medicamentele si piesele de schimb, alocatiile periodice pentru ambasade si pentru spioni. Urmatoarea etapa a fost ca si-a asigurat spatele. A format o echipa de barbati competenti si viteji. Si a deschis, dintr-odata, negocierile cu Capetenia Talharilor: Banca Mondiala, dar si cu Fondul Monetar International, cu cele 18 guverne occidentale si cu cele 330 de banci creditoare. Negocierile au durat ani si, daca s-ar sustine ca Ceausescu si creditorii sai s-au taiat intre ei cu cutitele, ar fi o imagine prea idilica fata de ceea ce s-a petrecut in realitate. S-a incapatanat peste marginile incapatanarii. Numai cine n-a vrut n-a plecat acasa cu bucati, ciopartite, metaforic, din trupul lui. Si, cu toate acestea, n-a dat nici un sfert de pas inapoi, asa ca, in cele din urma, acest trib de dusmani ai sai, Occidentalii, au fost obligati sa-l desemneze tocmai pe el, „Cel mai bun negociator al deceniului", au semnat cu el 5 acorduri prin care reesalonau, intr-un chip extrem de avantajos pentru el, datoria externa a Romaniei si patria sa s-a reintors cu drepturi depline in comunitatea internationala si bancara.”