Iisus Hristos in legendele romanesti - A. Pascu
Descriere
Cum bine precizeaza titlul cartii, nu avem de-a face cu legende despre Iisus Hristos, ci cu legende in care El este prezent intr-o masura mai mare sau mai mica. Sunt legende in care prezenta Domnului este tangentiala (de pilda, unele dintre legendele Nasterii, cele cu Craciun sau cele ale Pastilor, in legatura cu aparitia oualor rosii). Altele vin dinspre lumea animalelor sau a plantelor. Cartea cuprinde legende care se intind pe intreg parcursul acestei lumi, de la creare pana la sfarsitul ei apocaliptic, iar capitolele urmaresc intr-o ordine cronologica acest parcurs. Confruntandu-se cu provocarea de a imbina rigurozitatea stiintifica cu marturisirea omului din Biserica, A. Pascu isi asuma cu curaj ambele responsabilitati si reuseste o carte incantatoare. In prefata avertizeaza in legatura cu pericolele, indeosebi confuziile, care-l pandesc pe un cititor neavizat sau rau intentionat. Pe cei credinciosi – o anumita revolta sau smintire, pe ceilalti – a lua drept bune din punctul de vedere al credintei lucruri care nu-i apartin. Fragment din volum: „Sa luam aminte... Trebuie sa stiti ca nu au existat apocrife numai la Noul Testament, ci si la Vechiul Testament. Relatarea luptei dintre ingerii Arhanghelului Mihail si cei cazuti si a alungarii lor din cer a circulat timp de sute de ani la noi, dupa o legenda apocrifa care incearca. sa „umple golul" lasat in Vechiul Testament, unde se precizeaza, in Isaia, ca Lucifer a cazut din orgoliu. Astfel, intr-un manuscris de la Biblioteca Academiei, se gaseste „Povestea lui Satanaila cumu s-au trufitu impotriva ziditoriului Dmnezeu cu gandul si cumu au cazutu din ceriu de s-au facutu din imger luminatu, de s-au facutu dracu”. Textul a fost copiat in secolul al XVII-lea dupa un text mai vechi cu aproximativ o suta de ani, de origine bulgareasca. In legenda, suparat ca Dumnezeu l-a facut pe om si l-a asezat in rai, ingerul Lucifer se razvrateste. Dumnezeu ii trimite impotriva sa pe ingerii condusi de Arhanghelul Mihail. Dumnezeu incinge soarele ca sa-l izgoneasca pe vrajmas in apa, apoi ingheata apa si abia asa invinge Arhanghelul Mihail. Taranii nostri au dezvoltat in fel si chip tema luptei dintre ingerul cazut si Mihail, prezentata doar pe scurt intr-una din legendele de mai sus, dar au pastrat, in buna traditie ortodoxa, intelegerea caderii ca o consecinta a orgoliului. Dupa caderea ingerilor, Dumnezeu creeaza lumea. Facerea lumii este reprezentata, in legendele romanesti, prin doua metafore, cea a framantarii pamantului asemenea unui aluat dospit, care creste uneori mai mult decat trebuie, si metafora tesutului, cerul si pamantul constituind firele din care Dumnezeu tese lumea. Exista si legende in care ariciul il ajuta pe Dumnezeu la urzit si unul dintre fire ramane mai scurt, de unde nevoia de a chema animalele sa-L ajute sa desavarseasca creatia. Totusi, cu siguranta, taranii nu credeau cu adevarat ca Dumnezeu ar fi nepriceput; foloseau aceasta idee ca pe un element de structura epica.”