Criminalistica - Marin Ruiu, Emilian Stancu
Descriere
Cercetarea criminalistica a urmelor, atat la fata locului, cat si in laborator, constituie obiectul de studiu al traseologiei judiciare. Pentru solutionarea cauzelor penale, simpla aplicare a regulilor de drept nu este suficienta. In conturarea obiectului probatiunii, specialistii trebuie sa recurga la diverse metode stiintifice de investigare a realitatii, precum si la reguli tactice specifice de efectuare a unor acte procedurale. Lucrarea Criminalistica. Tehnici de investigare traseologica se adreseaza atat studentilor, cat si specialistilor in domeniul cercetarii criminalistice. Fragment din lucrare: „Sectiunea a lll-a Urmele principale si secundare ale impuscaturii §1. Urmele formate prin folosirea armelor de foc in cazul savarsirii unei fapte de natura penala prin folosirea armelor de foc, una din sarcinile principale ce revine organelor de urmarire penala este aceea de a descoperi urmele lasate in campul infractional. Din punctul de vedere al balisticii judiciare, prin urme formate prin folosirea armelor de foc se inteleg atat urmele create de arma pe cartusul tras, cat si urmele impuscaturii, existente fie pe corpul victimei, fie pe obiectele asupra carora s-a exercitat actiunea glontului. In categoria urmelor create de arma de foc pe partile componente ale cartusului intra: ♦ urmele lasate pe tubul cartusului; ♦ urmele lasate pe glont. Urmele lasate pe tubul cartusului Fara a intra in detalii, intrucat urmele create pe tubul cartusului au fost analizate cu ocazia prezentarii elementelor constructive ale armelor de foc, subliniem faptul ca astfel de urme se formeaza in trei etape succesive, respectiv: ➢ faza incarcarii; ➢ faza tragerii; ➢ faza extragerii tubului tras. Reamintim ca printre piesele componente ale armei ce concura la formarea unor astfel de urme se afla percutorul, peretele frontal al inchizatorului, gheara extractoare, pragul aruncator si peretii camerei de detonare. La urmele mentionate se adauga si altele, create de incarcator, atat cu ocazia introducerii cartusului in incarcator, cat si cu prilejul scoaterii acestuia si deplasarii sale spre camera de detonare. In faza incarcarii, pe peretii laterali ai tubului se creaza urme ale marginilor incarcatorului, precum si ale eventualelor neregularitati ale reliefului camerei de detonare. In aceasta faza se formeaza si urma ghearei extractoare, aceasta prinzand rozeta sau gulerul tubului pentru a-l extrage. Urmele create in aceasta faza sunt dinamice, longitudinale.”