Drumurile mătăsii

Descriere

Bestseller international O adevarata epopee istorica, uluitoare prin profunzimea, anvergura si meritele ei. - Observer   Fundamentata pe o impresionanta documentare si consultare de surse variate (grecesti, latine, franceze, italiene, germane, olandeze, spaniole, portugheze, suedeze, ruse, arabe, turce, persane, ebraice, aramaice si chineze), Drumurile matasii este o reevaluare majora a istoriei lumii, din Antichitate pana in vremurile moderne. Inclusa pe lista celor mai bune carti ale anilor 2015, 2016 si 2017 de Waterstones, Blackwell, Times Literay Supplement, Bloomberg, Foreign Policy, The Guardian/ Observer, Sunday Times, The Times, Daily Telegraph, Bloomberg Business, Australian National Radio, History Today, The Bookseller, Le Point, L’Histoire, L’Express s.a.   Vreme de secole, faima si avutiile erau de gasit inspre vest – in Lumea Noua a Americilor. Astazi, Estul este cel care ii ademeneste pe cei aflati in cautare de bogatii si aventura. Din intinderile Asiei Centrale si pana in departarile Chinei si Indiei, o regiune care odinioara a ocupat avanscena lumii se ridica din nou pentru a domina comertul, politica si cultura mondiala. Reevaluand fundamental istoria lumii, Drumurile matasii lanseaza o magistrala explorare a fortelor care au dus la ascensiunea si decaderea imperiilor, au determinat fluxul de idei si bunuri, iar acum vestesc noii zori ai lumii afacerilor internationale. Anvergura si ambitia acestei flamboaiante istorii a lui Peter Frankopan nu ar trebui sa surprinda. O carte cu o cuprindere la fel de vasta precum geografia pe care o descrie... O replica ferma data parohialismului. - Sunday Times   Captivanta peste masura… Multe carti au fost scrise cu pretentia de a fi O noua istorie a lumii. Cea de fata isi merita cu adevarat titlul. - The Times   Aceasta carte profunda si revigoranta contine suficiente istorisiri cat sa incite cititorul si suficienta eruditie cat sa satisfaca intelectul. - Daily Telegraph   Sclipitoare si indrazneata... Istorie de mare amplitudine. - The Guardian   Nu este usor sa reusesti a aduce toate laudele care i se cuvin unei carti atat de ambitioase, detaliate si fascinante ca aceasta. - The Times   Peter Frankopan este profesor de istorie mondiala la Universitatea Oxford, director al Centrului de Cercetare in Bizantinologie si cercetator senior la Colegiul Worcester din cadrul aceleiasi universitati. A predat la universitati prestigioase din intreaga lume, inclusiv la Cambridge, Yale, Harvard, Princeton, New York University, Kings’ College London si Institute of Historical Research. Printre publicatiile sale se mai numara The First Crusade: The Call from the East, The New Silk Roads, precum si editia pentru copii a volumului Drumurile matasii (aparuta si in romaneste la Editura Pandora M) si traducerea Alexiadei de Ana Comnena. Fragment din volumul "Drumurile matasii. O noua istorie a lumii" de Peter Frankopan: "Prin arterele care in Antichitate faceau legatura intre Pacific, Asia Centrala, India, Golful Persic si Marea Mediterana, nu circulau numai bunuri de consum, ci si concepte. Iar printre cele mai influente idei, se numarau cele care aveau de-a face cu divinitatea. Schimbul cultural si religios fusese intotdeauna dinamic in aceasta regiune; acum insa devenea mai complex si mai competitiv. Cultele si credintele locale intrau in contact cu unele cosmologii puternic inradacinate, proces ce a dat nastere unui creuzet bogat in care se imprumutau, se rafinau si se recreau concepte. La scurt timp dupa ce conceptele grecilor au patruns in Orient, fenomen prilejuit de ofensiva lui Alexandru cel Mare, ideile au inceput sa circule si din directie opusa. Religia budista s-a raspandit rapid in Asia, mai ales dupa ce a fost aparata cu indarjire de imparatul Moka, despre care se spune ca se convertise la budism dupa ce cugetase indelung la pretul teribil platit pentru campaniile militare, in urma carora se ridicase un mare imperiu in India, in secolul al III-lea i.Hr. Inscriptiile din aceasta perioada atesta existenta multor locuitori din Siria si din regiuni chiar si mai indepartate care, la acel moment, adoptasera principiile si practicile budiste. Credintele sectei therapeutai, care a prosperat vreme de secole in orasul egiptean Alexandria, prezinta similitudini inconfundabile cu budismul, folosind inclusiv scripturi alegorice, impartasind aceeasi dorinta de iluminare prin rugaciune si detasare de sine pentru a gasi linistea interioara. Lipsa de claritate a izvoarelor istorice ingreuneaza incercarea de a afla cu exactitate cand a inceput sa se raspandeasca budismul. Cu toate acestea, uimitor este faptul ca s-au pastrat texte stravechi care relateaza cum s-a raspandit budismul din subcontinentul indian, in alte regiuni. Conducatorii locali au trebuit sa ia o hotarare in legatura cu budismul: se punea problema tolerarii, a eradicarii sau a sprijinirii lui. Unul dintre carmuitorii care a ales aceasta ultima varianta a fost Menander, rege al Bactrianei in secolul al II-lea i.Hr. si descendent al unuia dintre generalii lui Alexandru cel Mare. Potrivit textului cunoscut in prezent sub numele Milindapanha, regele s-a decis sa urmeze o noua cale spirituala, gratie intalnirii cu un calugar care l-a marcat profund prin inteligenta, compasiunea si modestia sa, in contrast cu superficialitatea lumii in care traia. Se pare ca a fost suficient sa-l convinga pe rege sa caute iluminare prin invataturile budiste. Universul de idei si de credinte religioase al Drumurilor Matasii era populat de numeroase divinitati si culte, preoti si conducatori locali, aflati intr-o continua competitie pentru suprematie. Mizele erau mari. Aceasta era o perioada in care societatile erau foarte receptive la explicatii, acceptand lamuriri pentru absolut orice, de la lucrurile lumesti pana la intamplarile supranaturale; era o epoca in care credinta venea cu solutii la o multitudine de probleme. Luptele dintre diferitele credinte aveau un puternic caracter politic. Pentru practicantii tuturor acestor religii - fie erau de provenienta indica, precum hinduismul, jainismul si budismul, fie ca isi aveau originile in Persia, precum zoroastrismul si maniheismul, sau mai la vest, precum iudaismul, crestinismul si, ulterior, islamismul -, accesul pe campul de lupta sau la masa negocierilor insemna confirmarea suprematiei culturale si a bunavointei divine. Pe cat era de simpla, pe atat de puternica aceasta ecuatie: o societate ocrotita si favorizata de zeul sau zeii potriviti inflorea; cele care propuneau idoli falsi si promisiuni desarte aveau de suferit."