Limba și literatura română bacalaureat subiectul 3

Limba și literatura română bacalaureat subiectul 3

Descriere

„A citi inseamna a invata. E o forma de experienta sau, mai bine zis, un multiplicator pentru experientele noastre: caci, daca ne-am margini la ceea ce putem trai sau vedea in jurul nostru intr-o viata de om, am fi foarte saraci. Cred (...) ca cititul furnizeaza vietii o enorma cutie de rezonanta, in care intamplarile traite de noi se confrunta cu cele traite sau imaginate de altii si in care, prin comparatie, semnificatiile le sporesc considerabil (...). Abia cartile ne dezvaluie cu adevarat intelesul lucrurilor pe care le traim.” Nicolae Manolescu AUTORI: Ramona Alupoaei ( R.A.) Monica Began ( M.B.) Elena Ramona Dobroiu ( E.R.D.) Dana Mocanu ( D.M.) Mircea Mot ( M.M.) Nicolae Munteanu ( N.M.) Maria Pandele ( M.P.) Anda Silea ( A.S.) Fragment din cartea: Limba si literatura romana bacalaureat subiectul 3 - Mircea Mot (coord) "Sugestii de lectura Secventa reprezinta incipitul romanului Zmeura de campie, de Mircea Nedelciu si are rolul de a plasa cititorul si naratiunea sub semnul amintirii. Romanul se deschide brusc cu rememorarea spatiului copilariei in care au crescut cei trei tineri: Zare Popescu, Radu A. Grintu si Gelu Popescu, mai exact, este descrisa gradina fostului invatator in care crestea, desi la campie, zmeura — metafora a copilariei pierdute. Spatiul naratiunii: „curtea unei case la tara", devine, prin rememorare, in imaginatia naratorului, unul pretios, descris de epitetul hiperbolic „o curte uriasa" si de metafora „padure de nepatruns". Momentul este relatat de Zare Popescu lui Radu A. Grintu, in armata. Secventa „Nu exista o cronologie a lucrurilor povestite. inlantuirea lor depinde mai degraba de pertinenta vocii celui care intervine, de stiinta lui de a povesti, dar si de socul initial, de obicei anuntat ca fiind viitorul soc a ceea ce povesteste. Detaliul marunt poate schimba intreaga semnificatie a unei povesti si poate determina succesul celui care decide sa continue." Sugestii de lectura Caracteristic postmodernismului, stilul epic este iscusit, cautat mestesugit, constand in scurte naratiuni — scrisori, anecdote, jurnal, fragmente din scrieri istorice sau opere fictionale, eseuri, discursuri — care nu au legatura cu firul epic si nu respecta cronologia evenimentelor. Personajele imprima naratiunii lor ceva din varsta, nivelul de cultura si din categoria sociala in care se incadreaza. Faptul ca nu exista o cronologie a evenimentelor il poate frustra pe cititorul care asteapta un subiect limpede. Totodata, nu putem sti daca evenimentele au loc in realitate sau in imaginatia personajelor. Personaj/personaje Intr-o lume in care domneste fragmentarea si dezordinea, iar perspectiva narativa este cand obiectiva, cand subiectiva, nici personajele nu puteau fi construite altfel decat fragmentar. Astfel, Zare, Grintu, Gelu — personaje principale — si invatatoarea Ana se cunosc, dar nu se intalnesc, decat separat, fara ca ceilalti sa stie de relatia lor. Personajele principale sunt copii crescuti la orfelinat, in Sinaia, dupa razboi, de aceea, ceea ce-i uneste este sentimentul de cautare a identitatii. "

Pe aceeași temă

Mircea Moț

Mircea Moț,Cornelia Chiriţă,Steluta Pestrea Suciu

Mircea Moț,Cornelia Chiriţă,Steluta Pestrea Suciu

Evelina Circiu,Mircea Moț