Jucătorul de şah (Top 10+)

Jucătorul de şah (Top 10+)

Autor
Editura
An publicare
2018
Nr. Pagini
136
ISBN
9789734675623

Descriere

In anii de inceput ai celui de-al Doilea Razboi Mondial, la bordul unui pachebot ce se indreapta spre Buenos Aires, calatorii descopera ca printre ei se afla un campion mondial la sah pe nume Czentovic. Talentul de sahist al jucatorului, fiu al unui luntras sarac dintr-un satuc slav, e dublat de o lipsa de educatie apropiata de grosolanie. Printr-un anume concurs de imprejurari, Czentovic ajunge sa se infrunte pe tabla de sah cu un grup de calatori de pe vas, pe care ii invinge cu usurinta. Atunci insa intra in scena, cu totul surprinzator, un personaj straniu, al carui trecut recent este legat de jocul de sah intr-un mod tulburator si sumbru, ce implica o confruntare cu anchetatorii gestapovisti ai Reichului nazist. Ideea de „joc al mintii” capata astfel o semnificatie mult mai ampla, iar infruntarea ce se prefigureaza pe pachebot e doar ecoul alteia, una teribila. Traducere de Mariana Barbulescu Fragment din cartea "Jucatorul de sah" de Stefan Zweig "McConnor il asculta. La urmatoarele mutari intre cei doi a inceput un du-te-vino pe care noi, ceilalti, nu-l intelegeam - deveniseram de mai multa vreme niste simpli observatori. Dupa vreo sapte mutari si un timp mai lung de gandire, Czentovic a ridicat privi-rea si a declarat: - Remiza. O clipa tacerea a fost deplina. Dintr-odata se puteau auzi vuietul valurilor si muzica de jazz de la radioul din salon, fiecare pas de pe punte si suierul usor, discret, al vantului care patrundea pe la imbinarile ferestrelor. Nici unul dintre noi nu respira: totul se intamplase prea brusc si eram cu totii de-a dreptul speriati de situatia incredibila, de faptul ca acel necunoscut reusise sa-si impuna vointa in fata campionului intr-o partida deja pe jumatate pierduta. McConnor se lasa pe spate cu o smucitura si respiratia tinuta pana atunci tasni de pe buzele lui intr-un ,Ah!" fericit. Eu, in schimb, il studiam pe Czentovic. Inca de la ultimele mutari mi se paruse ca fata lui palise. Dar stia sa se stapaneasca. Isi pastra rigiditatea aparent nepasatoare si, in timp ce a inlaturat cu o mana calma piesele de pe tabla, a intrebat, ca intr-o doara: - Domnii doresc si o a treia partida?"

Pe aceeași temă

Stefan Zweig