De la Ion al Glanetașului la Apostol Bologa. Doi eroi, două destine

Descriere

De la Ion al Glanetasului la Apostol Bologa. Doi eroi, doua destine Consacrat celor doua romane clasicizate – Ion (1920), Padurea spanzuratilor (1922) – si destinat cu precadere varstelor formative din mediul liceal, comentariul simpatetic semnat de distinsul istoric literar Saluc Horvat se alatura, de drept, radiografiilor rebreniene, destul de numeroase astazi, la peste sapte decenii de la trecerea in nefiinta a creatorului romanului romanesc modern. Discursul de fata este integrabil in primul rand instrumentarului alcatuit, in general, din marturisiri/interviuri, biografii, dictionare, repertoare tematice s.a.; de aici, rememorarea succinta a vietii creatorului, precum si a editiilor (antume si postume), rememorare urmata, in chip firesc, de selectia reactiilor critice indeosebi interbelice si concentrata apoi pe tematica si cu deosebire pe circumscrierea personajelor. (Mircea Muthu) Cuvant inainte de Mircea Muthu * * * Saluc Horvat s-a nascut la 23 iunie 1935 in satul Sigau, judetul Cluj. Este absolvent al Facultatii de Filologie a Universitatii ,,Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca. Este membru fondator si presedinte al Asociatiei Scriitorilor din Baia Mare, initiatorul si fondatorul revistei Nord Literar, director executiv al acesteia. A colaborat cu studii, articole si cronici la mai multe reviste: Tribuna, Contemporanul, Ideea europeana, Familia, Poesis, Viata romaneasca, Nord Literar etc. Este membru al Uniunii Scriitorilor  din Romania, Filiala Cluj. Fragment din cartea "De la Ion al Glanetasului la Apostol Bologa" de Saluc Horvat "Preliminarii la o posibila poetica a romanului   Autor al unei opere ce insumeaza nuvele, romane, piese de teatru, memorialistica - Liviu Rebreanu, alaturi de Mihail Sadoveanu, Camil Petrescu, G. Calinescu, Cezar Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Mircea Eliade, Mateiu Caragiale, a marcat, ca pe una dintre cele mai fertile perioade din intreaga istorie a romanului romanesc, perioada interbelica. Debutul editorial al lui Liviu Rebreanu se produce in anul 1912 cu volumul de proza scurta Framantari. Au urmat alte doua: Golanii (1916) si Rafuiala (1919), volume care anticipeaza marile planuri epice de mai Ion (1920), Padurea Spanzuratilor (1922), Adam si Eva (1925), Ciuleandra (1927), Craisorul (1929), Rascoala (1932), Jar (1934), Gorila (1939), Amandoi (1940).  In anul 1920, cand aparea Ion, romanul romanesc cunostea cateva realizari notabile: Ciocoii vechi si noi (1863) de Nicolae Filimon, Viata la tara si Tanase Scatiu (1894-1895) de Duiliu Zamfirescu, Mara (1906) de Ioan Slavici, Arhanghelii de I. Agarbiceanu, Neamul Soimarestilor de Mihail Sadoveanu s.a. Cu toate acestea, romanul lui Liviu Rebreanu a marcat un moment de cotitura in istoria genului, fiind apreciat ca o realizare de exceptie. E. Lovinescu considera romanul „o revolutie si fata de lirismul samanatorist sau de atitudinea , poporanista si fata de eticismul ardelean, constituind o ,data istorica, am putea spune, in procesul de obiectivare a literaturii noastre epice". Serban Cioculescu il considera „o capodopera a genului". „Ion - scrie G. Calinescu - e o epopee perfecta, un poem epic solemn ca un fluviu american, o capodopera a maretiei linistite". „Ion e epopeea taranului roman, este expresia tipica - in sens clasic - a instinctului central si unic al omului sclav al pamantului" (P. Constantinescu)."