Medicină, nutriție și bună dispoziție

Medicină, nutriție și bună dispoziție

Descriere

Rasul impreuna cu doctorul de nutritie nu ingrasa! Am descoperit intr-o zi ca ne-a inundat pseudostiinta si ca ii cad prada oameni naivi, incapabili sa discearna intre adevarul stiintfic, verificat si reproductibil de fiecare data, si testimoniale contrafacute despre leacuri miraculoase contra orice sau preventive contra nimic. Atunci m-am hotarat sa scriu despre biologia si functionarea corpului omenesc, despre biochimie si alimente, despre adevarurile verificabile si fanteziile imposibil de reprodus promovate de medicina alternativa. Am inceput sa scriu ceea ce s-ar putea numi niste pamflete medicale, pe care le-am postat pe Facebook. Fara ura si resentiment insa: consider ca fiecare om are dreptul sa aleaga orice i se pare potrivit sanatatii sale, cu conditia sa nu se puna pe sine si pe altii in pericol si sa aleaga informat, nu dus de nas. Am scris asa cum vorbesc de obicei, zambind, fiindca si eu cred ca «glumind putem spune orice, chiar si adevarul» (Sigmund Freud). Intr-o buna zi am fost contactata de Editura Humanitas si mi s-a propus sa adunam textele mele intr-o carte. Sincer, nu ma asteptam ‒ si i-am intrebat de ce ar face asta. Raspunsul m-a convins: «Pentru ca aveti umor, aveti verva si aveti dreptate!» Asa s-a nascut aceasta carte pe care o tii in mana, cititorule. O carte care as vrea sa-ti descreteasca fruntea si sa te faca sa razi din toata inima, fiindca ‒ stii ceva? ‒ rasul impreuna cu doctorul de nutritie nu ingrasa! Sper sa-ti ofere raspunsuri la intrebari despre mancarea sanatoasa, vitamine, antioxidanti si la multe alte dileme ale omului modern. Si mai sper sa te faca mai precaut ori de cate ori citesti sfaturi fara semnatura unui specialist, ori de cate ori vrei sa faci vreo analiza fantasmagorica ori sa incerci un tratament miraculos si fara efecte adverse. - Dr. Simona Tivadar Fragment cin cartea "Medicina, nutritie si buna dispozitie" de Simona Tivadar: "Recviem pentru carnati    Indurerati consumatori, intristata adunare, ne-am intalnit aici ca sa comemoram intrarea carnatilor, kaize-rului si slaninutei afumate in nefiinta, ca nu ne mai lasa OMS sa le mancam fiindca dau cancer. Ce stiintific si precis! Fix ca pe site-urile de analfabeti, sa nu aiba nimeni dubii! Ce conteaza nuantele, ca si cum intre uz si abuz nu ar fi nici o diferenta (iar noi, romanii, stim ce fina e linia si ce usor se aluneca din degustare in indestulare, apoi in imbuibare, de numai DNA mai are colebilu' potrivit). Sunt convinsa ca mesajul dramatic al Organizatiei Mondiale a Sanatatii va ajunge fix la destinatar: austriacul va scuipa scarbit Speck-ul, spaniolii vor renunta pe loc la jamon, mongolii o sa-si puna frigidere in iurte ca sa nu mai afume carnea, iar ungurii vor face gulas cu dorada. Ca doar asa e comunicatul OMS: „Carnea procesata da cancer." Nu tu care, nu tu cata, nu tu procesata prin ce fel de mijloace, nu tu care compozitie de mezeluri si in ce cantitate fiecare, nu tu la ce varsta, nu! Amanunte nesemnificative. Consumul a peste 50 de grame de mezeluri pe zi e harakiri, fara deosebire intre crenvurstii facuti din 40% slanina, un sac de amidon, potentiatori de gust si conservanti si jamon-ul iberic, facut din porcul sportiv care face kilometri zilnic ca sa-si gaseasca ghindele. Daca zicea OMS ca majoritatea salamioarelor, crenvurstilor, parizerelor nu au vazut carne prea multa in reteta si ca e cazul ca legislatia legata de productia de mezeluri sa fie mult mai aspra, aplaudam. Asa insa, am incercat ma lamuresc de unde vine panica: am citit cu atentie comunicatul si articolele la care s-a facut referinta, despre incidenta cancerului colo-rectal, si m-am informat asupra metodelor de afumare si conservare a carnii. Si ce sa vezi? Chiar pe site-ul OMS scrie ca anual mor cam 34000 de oameni din cauza cancerului de colon si de rect, majoritatea peste 65 de ani. Tot pe site scrie insa ca mor 600000 anual din cauza alcoolului, 200000 din cauza poluarii, 3000000 din cauza obezitatii si peste 1 milion din cauza fumatului. Incidenta e mai mica in SUA si Germania (9%) decat in Suedia, Romania, Austria si Argentina (12%) sau decat in Portugalia, Japonia si Israel (13-15%). Desi avem legislatii diferite, obiceiuri alimentare diferite si surse diferite. Cum au emis aceasta concluzie expertii CIRC? Simplu, trecand in revista niste studii epidemiologice despre incidenta cancerului colo-rectal. Statistica statisticii."  

Pe aceeași temă