Adameva/Paul Goma

Descriere

„Viata-memoria-istoria ca un tren... Pagina cu pagina, cuvant dupa cuvant, vrei sa ramai in captivitate. E adevarat ca nici nu poti cobori, nu inca. Uneori te sufoca istoriile sale si de-abia astepti o halta, undeva, prin vreo alta amintire, numai sa poti respira un pic. Cat sa incerci sa te pui in pielea acestei vieti-memorii-istorii. De ce nu este iubit omul acesta? Dar cum ar putea fi, stiind sa ofere atata iubire, fara sa-i pese daca o acceptam? si, daca? (Asa m-ar intreba Paul Goma…)Asta o fi ultima halta? Adam&Eva. Priveste fiecare pierdut spre halta care (inca) nu i s-a aratat. Si tu? La ultimul rand din Adameva. Parca nostalgia inceputurilor, poate sfasierile altui inceput… O carte ca viata si ca moartea. Acum o putem citi pe urmatoarea.“ - Flori Balanescu„…Si parca m-as afla in camera de liberare - cu cartea asta. In asteptarea plecarii, dar inca nu azi: poate maine. Bucurie a plecarii, vinovatie ca plec eu, ceilalti raman… Aer de sfarsit de ceva - pentru mine, dar cum eu sunt buricul lumii, centrul a toate cate exista si se petrec…Ca si in camera de liberare, in preziua liberarii, azi e ultima zi cu program intreg: ultima plimbare, ultimul pranz, are sa fie ultima cina, urmata de ultima noapte. Ziua in care mai acut, mai aproape de realitate, iti spui: Da, ma liberez, Da, ma intorc acasa, la ai mei insa, in afara de mama-tata, cum am sa-i gasesc pe prieteni, pe iubite?; am sa pot re-face ori face din nou prietenii - ca aici, la inchisoare? Exagerez, blasfemiez, apropiind sfarsitul unei carti de o liberare din puscarie. Dar daca asa o simt eu - in legatura cu aceasta carte? La urma urmei, e mai bine asa. Pe maine....Iata-ma in maine. Ma liberez si din aceasta carte. Am pornit-o in 9 martie, o opresc in 11 iunie - trei luni si doua zile. Am petrecut bine impreuna. Am invatat acest adevar: o astfel de carte se scrie o data intr-o viata de scriitor de carti. O carte ca asta nu este ca iubirea trupeasca - simulacru de moarte pre-moarte calcand - ci moartea. Iar dup