Mecanopolis. Aventurile lui Oliver Rock în Lumea de Sub Camion

Descriere

Cu ilustratii de Ecaterina G.   Oliver (sau Ollie, cum ii spun prietenii) este pasionat de rock si cinta la chitara, la fel ca tatal lui, disparut intr-un accident de motocicleta cu citiva ani in urma. Ollie traieste acum cu mama si cu sora lui si are un singur prieten, cu care deseori se ascunde de Tommy Lama Ramirez, batausul scolii. Dar, intr-o rafuiala cu Ramirez, Ollie lesina si se trezeste intr-un univers magic, linga fantasticul oras Mecanopolis. Impreuna cu noii sai prieteni, scheletele din formatia The Bones, Ollie pleaca la drum sa salveze orasul de monstrul
O Mie si Una de Lame si sa-si gaseasca tatal in Lumea de Sub Camion. O aventura fantastica in care Ollie va intilni Masinomonstri, Turbarici, un neam de sobolani goniti din subterane si acarieni de praf intelepti ce poarta secretele lumii, creaturi de sticla si schelete ce cinta rock, totul intr-un oras mecanic misterios din Lumea de Sub Camion. Mecanopolis. Aventurile lui Oliver Rock… este o poveste despre puterea pasiunilor de a schimba vieti.
Fragment din cartea "Mecanopolis. Aventurile lui Oliver Rock in Lumea de Sub Camion" de Flavius Ardelean, Ecaterina G.

"Apoi ridica ochii si se uita la cer: in loc de albastrul cerului presarat cu nori, totul era o placa gigantica de metal indepartata, incat abia se zareau tevile si elicele si tot felul de alte forme metalice pe care Ollie nu le putea descifra prea bine. Desi cerul de fier era departe, tot apasator se simtea, iar in acea clipa baiatul avu un gand ce-i facu inima sa-i bata si mai tare: ajunsese in Lumea de Sub Camion! O rupse la fuga spre barul din apropiere si intra. Se opri in prag, pentru ca nu se asteptase la asa multa lume: dintr-un capat in celalalt al barului inghesuit se aflau o sumedenie de indivizi stranii. Cei mai multi erau o combinatie intre oameni si roboti, purtau placi metalice in unele parti ale corpului, iar din cap le ieseau cabluri si le intrau in burta, altii aveau degete mecanice, ba unii aveau ochi stralucitori din leduri rosii sau verzi. Altii nu erau deloc asa: pareau mai degraba de pe alta planeta. La o masa din colt, unele persoane cu cap de coral purtau cate un borcan pe umeri si vorbeau prin bile de aer ce se spargeau la suprafata apei, cateva mese mai incolo niste omido-lacuste pareau fie sa se certe, fie sa rada. – lui Ollie ii era greu sa se decida. Mai erau insa si roboti obisnuiti, erau chiar chelnerii si barmanul si, printre ei, pe alocuri, cate un om ratacit si scufundat in ganduri. Ollie merse la bar si atrase atentia barmanului robot. - Domnule! Domnule! incerca Ollie sa se faca auzit peste muzica ce bubuia din difuzoare. Robotul nu-l auzea si nici nu-l vedea. Tejgheaua era prea inalta. Ollie gasi o cutie metalica langa bar si se urca pe ea."