Din ce traiesc oamenii

Din ce traiesc oamenii

Editura
An publicare
2016
Nr. Pagini
48
ISBN
6061508174

Descriere

    Valoarea principala a lucrarii originale consta in expunerea intr-un mod accesibil a filosofiei lui Tolstoi, a conceptiei despre lume, Dumnezeu si crestinism pe care autorul a dezvoltat in ultima parte a vietii si pentru care a fost respins, marginalizat, de contemporani. Aceasta filozofie, cu tot caracterul ei radical, reprezinta, una din cele mai sigura si viabile cai spre fericirea individuala si colectiva. O solutie de actualitate la multe din problemele vietii omului modern si ale societatii umane moderne in ansamblu. (Carol Szabo)

    CUPRINS: Cuvant inainte • Introducere • Din ce traiesc oamenii • Despre autor


     Fragment dn volum:

    "Nevasta lui Simon terminase totul devreme in acea zi. Taiase lemne, adusese apa, hranise copiii, a mancat si acum statea si se gandea. Se intreba cand ar trebui sa faca paine: acum sau maine? Mai ramasese inca o bucata mare.     „Daca Simon a pranzit in sat”, s-a gandit ea, „si nu mananca mult la cina, painea ne mai tine o zi."     Tot cantarea bucata de paine in mana, si isi zicea: „Nu mai fac alta azi. Nu mai avem faina decat pentru un rand; putem s-o facem pe asta sa tina pana vineri."     Asa ca Matriona a pus bucata de paine la loc si s-a asezat la masa ca sa peticeasca o camasa a barbatului. In timp ce lucra, se gandea cum barbatul cumpara piei pentru cojoc.     „Numa' de nu l-o insela negustorul. Omul meu bun e mult prea simplu; el nu pacaleste pe nimeni, dar pana si un copil il poate duce de nas. Opt ruble sunt o gramada de bani. Ar putea sa cumpere piei cat pentru o haina buna de banii astia. Nu piei tabacite, dar totusi de o haina ca lumea. Ce greu a fost iarna trecuta fara o haina groasa. N-am putut sa merg nici la rau, nici nicaieri. Cand Simon iesea isi punea pe el tot ce noi aveam si mie nu mai imi ramanea nimic. Azi nu a plecat prea devreme, dar totusi ar fi trebuit sa se intoarca pana acum. Sper ca nu s-a pus pe cheltuit!"      Abia a apucat Matriona sa se gandeasca la asta cand s-au auzit pasi la usa si cineva a intrat. Matriona si-a infipt acul in lucru si a iesit in tinda. Acolo a vazut doi barbati: Simon si cu el un om fara caciula purtand cizme.     Matriona a observat ca barbatu-sau mirosea a bautura. „Asa deci, a fost la o bauta" — s-a gandit ea. Si cand a vazut ca nu are haina, avea numai sveterul ei, nici urma de piei, a ramas tacuta si parea rusinata, inima ei era cat pe ce sa se rupa de dezamagire."

Pe aceeași temă

Lev Nikolaevici Tolstoi