Principiile Unidroit Privind Contractele Comerciale Internationale

Descriere

„Codificarea” internationala a principiilor generale ale dreptului contractelor constituie un exercitiu intelectual, dar pragmatic a carui finalitate poate fi urmatoarea: afirmarea unui mentalitati soft de unificare sau de armonizare a traditiilor de drept contractual din multiple jurisdictii.
Incurajat de faptul ca eruditul roman, Profesorul T.R. Popescu, a fost unul din membrii Comitetului-pilot restrans – insarcinat cu efectuarea de analize preliminare referitoare la utilitatea efectuarii respectivei „codificari”, am procedat la efectuarea unei primei versiuni a traducerii in limba romana a Principiilor contractelor comerciale internationale (UNIDROIT, 2010).
In principiu, a traduce un text inseamna a-l recrea, a-l adapta la mentalitatile din jurisdictia careia ii este destinata respectiva traducere. In concret, am procedat la efectuarea traducerii (si) in scopul de a adapta mentalitatile din jurisdictia romana la standardele versiunii soft a dreptului contractelor, versiune realizata prin mecanismele de „codificare” ale UNIDROIT. Initierea si dezvoltarea acestei din urma adaptari au nevoie nu numai de Spatiu – spatiul romanesc in cazul de fata, ci si de Timp sau, mai ales, de Timp.
Generatia mea – si am in vedere acceptiunea intelectuala a cuvantului „generatie” (care include colegi apartinand unor generatii biologice diferite), poate incerca – in cadrul propriului timp, sa propage utilizarea „codificarii” UNIDROIT, pentru urmatoarele considerente: egoul creator al eruditilor – initiatori ai asa-numitului soft law, este mai putin exacerbat decat egoul creator al legiuitorilor nationali/internationali/supranationali- initiatori ai asa-numitului hard law. Asa fiind, egoul interpretator al utilizatorilor textelor de soft law, inclusiv al utilizatorilor textelor Principiilor UNIDROIT, poate fi determinat sa fie mai putin emotional, dar mai energic intelectualmente. In plus, textele de soft law pot constitui vehiculul generator al intalnirilor noastre cu eruditi din lumea intreaga, preocupati si  ei de ceea ce poate fi denumit „ideologia pragmatismului livresc din arbitrajul international”.
Prezenta traducere a avut in vedere versiunile in limba franceza si engleza ale Principiilor UNIDROIT. Uneori, am confruntat – acolo unde propriile competente lingvistice mai putin generoase mi-au permis, aceste din urma doua versiuni cu delicatetea (aparent) taioasa a versiunii in limba germana a acelorasi Principii.
Rezultatul a fost redactarea prezentei versiuni in limba romana a Principiilor UNIDROIT, versiune susceptibila de imperfectiuni si, pe cale de consecinta, de permanente si creatoare imbunatatiri.   Radu Bogdan Bobei