Harurile curg in cascade peste noi - Doina Hasnes-Ciurdariu

Descriere

     „O carte buna, crestineasca, este un inger al lui Dumnezeu. Ea te invata sa-L cunosti si sa-L iubesti pe Dumnezeu, sa descoperi frumusetea vietii in Hristos, sa iubesti pe oameni, sa te feresti de pacat si sa te ingrijesti de mantuirea sufletului.” Pr. Nicodim Mandita 
          Fragment:      “Bucuria ca stare de normalitate        In nenumarate mesaje, Maica Sfanta ne-a marturisit cat de indurerata este sa vada lipsa de bucurie din inimile si sufletele noastre. Cu cata mahnire priveste rugaciunea noastra incrancenata, sterila, lipsita de bucuria si multumirea pe care ti-o daruieste rugaciunea bine facuta, cu inima deschisa si cu privirea atintita spre Dumnezeu.     Desi am mai scris despre fericire, revin asupra acestei teme, tocmai pentru ca doresc sa transmit tuturor cititorilor mei ca starea noastra de normalitate este cea de bucurie, de pace, de multumire. Mantuitorul insusi i-a indemnat pe Sfintii Apostoli: "Bucurati-va!". Asta este normalitatea.     Mult timp a circulat pe mai toate retelele de socializare de pe internet o povestioara adaptata dupa N. Pesechkian, din "Povesti orientale": "In indepartatul Orient, un print bolnav de prea mult bine isi cauta vindecarea. A intrebat magi, a intrebat doctori si vraci, in cautarea unui leac minunat. Boala inainta galopant, surpand viata tanarului print. Intr-una din zile, i s-a aratat un batran cuviincios, care i-a spus:     - Daca vei purta o singura zi ciorapii unui om fericit, cu siguranta te vei vindeca!      Tanarul print fremata de bucurie. Cu siguranta o sa gaseasca repede un om fericit care sa-i imprumute ciorapii, iar pe acela o sa-l imbrace cu totul in aur! intreba pe ministrii sai daca sunt fericiti si fiecare a dat inapoi... A intrebat familia sa, slugile palatului, insa omul cu totul fericit intarzia sa apara. In inima tanarului print beteag, nesiguranta lua locul sperantei. Unde sa il gaseasca pe omul fericit? A trimis generalii in tara, cu misiunea de-a se intoarce cu ciorapii unui om cu totul fericit.     Din pacate, nu l-au gasit. Pe cand se intorceau deznadajduiti catre palat, s-au oprit pentru a se odihni intr-o poiana. La marginea padurii se zarea o casuta cu cerdac si cu flori in glastra, asa, ca in povesti.”