Caile intortocheate ale adolescentei - Lisa Damour
Descriere
Caile intortocheate ale adolescentei. Cum sa-ti indrumi fiica prin cele sapte etape ale maturizarii
Cum reactionezi cand fiica ta de 13 ani isi da ochii peste cap ori de cate ori vrei sa deschizi o discutie serioasa? Ce faci cu adolescenta ta daca iti spune ca merge la un chef nesupravegheat de adulti? Cat de ingrijorator este daca fata ta refuza sa mai manance, desi e, oricum, extrem de slaba? Cu o experienta de zeci de ani in consilierea adolescentilor, psihoterapeuta americana Lisa Damour ii ajuta pe parinti sa inteleaga mai bine de unde vin dezorientarea, inchiderea si reactiile neasteptate ale fetelor aflate in plina tranzitie dinspre copilarie catre varsta adulta. Bazata o intelegere empatica si pe sfaturi realiste, cartea este un ghid perfect pentru mamele si tatii care vor sa-si insoteasca adolescentele prin cele sapte etape esentiale ale maturizarii: de la contestarea autoritatii si pasirea in universul relatiilor romantice, la autoreglarea emotiilor si la deprinderea abilitatilor de a se descurca singure.
Lisa Damour, psihoterapeuta specializata in consilierea adolescentilor, este directoarea Centrului de Cercetari asupra Psihologiei Fetelor din cadrul Liceului "Laurel" din Shaker Heights, Ohio.
Fragment din volumul "Caile intortocheate ale adolescentei" de Lisa Damour:
“Cinci. Planuri de viitor
Majoritatea copiilor si preadolescentilor nu gandesc pe terme prea lung — si nici nu este nevoie. Pe la unsprezece-doispreze ani ne asteptam ca fetele sa nu priveasca in viitor mai departe de proximele proiecte scolare sau de listele de invitati de la zilele nastere. Dar pana spre sfarsitul adolescentei, totusi, fetele ar trebui sa aiba obiective concrete si ar trebui sa-si faca planuri pentru atingerea lor. Unele adolescente merg foarte repede pe aceasta directie de dezvoltare. Au o perspectiva neobisnuit de clara despre ceea ce isi doresc sa realizeze — facand poate chiar demersuri, la saisprezece-saptesprezece ani, ca sa inceapa pregatirea intensiva pentru medicina — dar acestea reprezinta mai degraba exceptia decat regula. De obicei, fetele nu sunt sigure de planurile lor de viitor si se razgandesc adesea cu privire la ce vor sa faca mai departe. Schimbarile de planuri nu sunt o problema atata vreme cat fiicele noastre ajung la majorat cu sperante pentru viitor si cu abilitatile de baza de care vor avea nevoie ca sa-si implineasca sperantele.
Nimeni nu se simte mai implicat decat tine in viitorul fiicei tale. O iubesti si vrei sa-i faci calea usoara spre o viata implinita. Dar probabil ca ai constatat deja ca atunci cand incerci sa o ajuti sa se gandeasca la viitor, ea poate fi indiferenta, cand nu se opune categoric, indrumarii tale rezonabile. Mai mult decat atat, unele fete par sa-si piarda interesul fata de un obiectiv in momentul in care parintii le sprijina. De ce n-ar vrea o fata sa accepte sfaturile bine-intentionate ale celor care le iubesc cel mai mult? De ce ar abandona visul de a deveni pictorita exact atunci cand parintii ii ofera in dar un curs de pictura? Pentru ca, pentru majoritatea adolescentelor, impulsul catre autonomie depaseste orice altceva.
Dorinta de autonomie — de independenta si autodeterminare — izbucneste cu foarte multa forta in timpul adolescentei. Acesta este un lucru bun si e semnul unei dezvoltari normale, sanatoase.”