Pragmatismul reflexiv - Andrei Marga

Descriere

    Filosofia este gandire ce cauta neincetat temeiuri, dar nu se reduce la cautare, caci le identifica. Ea se sedimenteaza in raspunsuri si, deci, in constructii conceptuale. Pe de alta parte, filosofia se transmite, impreuna cu istoria ei, noilor generatii, dar exista in masura in care fiecare generatie si-o asuma si contribuie cu noi observatii si concepte la edificiul ei.
    Am predat istoria filosofiei contemporane, filosofia istoriei, filosofia sociala si logica generala (teoria argumentarii). Acestea au fost disciplinele pe care le-am avut in portofoliu pe parcursul carierei. La ele s-au adaugat, in timp, in functie de solicitarile universitatilor, pragmatismul american, filosofia unificarii europene, religia in era globalizarii, metodologia si argumentarea (Cluj-Napoca), cotitura culturala (Munchen),  criza europeana si universitatea europeana (Ierusalim), crestinismul si iudaismul (Montpellier), relativismul si consecintele sale (Viena), filosofia lui Habermas, teologia si filosofia lui Ratzinger,  metanarativii actuali (Bucuresti), alternativele Europei, globalizare si geopolitica, comunicare si societate. Ca efect, scrierile mele au fost precumpanitor de exegeza filosofica si analiza a felurilor de a gandi si de a exista.


Fragment:

" Cum concepem societatea ? (Text scris pentru volumul de fata)
    Atat rezultatele de cunoastere, cat si efectele actiunilor din societate sunt conditionate de conceperea societatii. Unele sunt rezultatele si efectele atunci cand se opereaza cu o conceptie reductionista (de genul darwinismului sau idealismului obiectiv, economismului, tehnologismului, geografismului, institu-tionalismului sau actionismului, ca sa ne oprim la conceptiile ce concureaza astazi), altele atunci cand se apeleaza la o conceptie integratoare, la randul ei diferentiata deja in variante (teoria factorilor, teoria sistemelor, functionalismul, « constructivismul dialectic »). Pe de alta parte, atat in dezbateri, cat si in pregatirea deciziilor ar fi profitabil ca preopinentii sa-si expliciteze pre-misele de natura analitica pe planul conceperii societatii. Altfel, dezbaterile, in orice scop, dau slabe rezultate. De aceea mi-am propus ca in cele ce unneaza sa precizez succint baza analitica a cercetarilor mele in ceea ce priveste conceperea societatii.
    Filosofiile sociale si sociologiile ne-au obisnuit cu considerarea « societatii » drept concept de maxima cuprindere, de la care ar trebui sa plece orice reflectie asupra vietii uniane in comunitate. Prin « societate » s-a inteles ansamblul relatiilor in care intra oamenii la un moment dat, iar acest ansamblu a fost socotit ori-zontul ultim al interogatiilor si raspunsurilor. in mod tacit insa, societatea a fost gandita aici oarecum analog cu societatea moderna legata de economia politica si de statul national.
    Astazi ne afiam dupa schimbari adanci ale societatii moderne pe ambele directii : a schimbarii economiei politice si a schimbarii statului national. Aceste schimbari nu raman fara efecte. Cel mai marcant sociolog din a doua jumatate a secolului XX, Niklas Luhmann, a propus, pe buna dreptate, ca societatea sa fie integrata intr-un orizont mult mai cuprinzator. Acesta este cel al « societatii mondiale » (Weltgesellschaft). Unul dintre argumen-tele sale a fost acela ca si puternice unitati statale din secolul XX s-au prabusit ca urniare a repercusiunilor apartenentei inevitabile a societatilor lor la o « societate mondiala ». Luhmann era de acord (vezi Niklas Luhmann, Die Gesellschaft der Gesellschaft, Suhrkamp, Frankfurt am Main, 1998) ca nu dispuneni inca de o teorie elaborata « societatii mondiale », dar faptul nu ne dispenseaza de a o lua sistematic in considerare. Argumentul central este acela ca angajam deja, ca oameni, in actiunile noastre, orizontul acestei societati. « Lumea nu este numai orizontul integrator al intregii trairi cu sens, fie ea orientata spre interior, fie spre exterior, iar in timp spre inainte sau spre inapoi."