Filosofia prezentului

Descriere

. Proiect editorial aparut sub egida Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebes, pentru Festivalul International „Lucian Blaga” Sebes – Lancram, Editia a XLV-a, 23–25 mai 2025 Studiile lui Andrei Marga marcheaza o schimbare in filosofia romana. Dupa ce aceasta filosofie a fost parte a lumii mai ales platoniciene, hegeliene sau existentialiste si era sesizabil suspicioasa fata de orientari tehnologice si rationaliste, Andrei Marga intra intr-o geografie a abordarilor mult mai diversificata. El isi asuma un contact larg cu pragmatismul lui Peirce, dar si cu filosofiile noi de pe Vechiul Continent si din America. (Virgil Nemoianu)   Sunt incantat sa vad cum traditiile pragmatismului si filosofia americana sunt valorificate cultivat si profund de Andrei Marga. (Richard Rorty)   Andrei Marga atesta o cultura filosofica dincolo de marginile curentelor, capacitate analitica si, totodata, pasiunea si talentul propriei constructii conceptuale. (Manfred Riedel)   Andrei Marga scrie filosofie, dar priveste cu atentie si cunostinte largi mersul istoriei. El a marit mult interesul filosofiei din tara sa pentru latura practic-politica a filosofiei. Sinteza sa a filosofiei contemporane este rara si impresionanta. (Manfred Frank)   O atat de extinsa si cuprinzatoare etalare a scrierilor si a conceptiei mele, precum cea din cartea lui Andrei Marga, am cunoscut rar – pentru aceasta sunt extraordinar de recunoscator. Este pentru mine o mare satisfactie sa fiu acum prezent, in acest fel competent, cu scrierile mele, in sfera publica academica a Romaniei. (Jürgen Habermas)   Filosofia prezentului leaga trei conotatii. Este vorba de filosofia care, dupa o lunga istorie, a luat forme in zilele noastre, de filosofia care surprinde in temele, conceptele si constructiile ei experientele lumii de astazi si de filosofia pe care cel care reflecteaza o poate lua ca punct de plecare pentru a explora ceea ce se traieste. Titlul semnaleaza din capul locului ca, printre filosofiile socotite contemporane, sunt unele mai prezente in evenimentele, in desfasurarile de activitati si in framantarile oamenilor de azi. Ele sunt repere ale cunoasterii, evaluarii si actiunilor, daca nu cumva au ajuns sa influenteze si sa orienteze evolutia umanitatii. Cartea de fata ofera tabloul acestor filosofii ale prezentului. In sprijinul filosofiei vin mereu invataturi pretioase ale istoriei. Unde nu e filosofare, este fragmentare si delasare. Unde nu e filosofie, se traiesc evenimente, dar ele nu se pot evalua durabil. Unde lipseste filosofia, se ajunge, eventual, la cunoastere, dar nu si la intelegere. Unde nu e filosofie, se traieste prezentul, dar nu se pot arunca sonde in viitor. Unde nu este filosofie cultivata, actiunea se stinge. Filosofarea are meritul de a intretine intrebari si de a da raspunsuri inspirate de intregul vietii noastre, al societatii, al istoriei. Filosofia este antidotul cultural cel mai profund la conformism si stagnare. Aceasta pentru ca este reflexivitate rationala, iar unde e ratiune, este si vointa de ratiune. (Andrei Marga)​​​​​​   Cuprins Introducere Partea I: Filosofii cu impact astazi I. Un program de restructurare a valorilor: Nietzsche II. O schimbare de orizont – pragmatismul Pragmatismul si pragmaticismul lui Peirce Pragmatismul lui William James Instrumentalismul lui John Dewey Interactionismul lui George Herbert Mead Pragmatismul semiotic al lui Charles Morris III. Realismul ca depasire a psihologismului: Gottlob Frege IV. Scepticismul istoric: Oswald Spengler V. Fenomenologia transcendentala: Edmund Husserl VI. Versiunile marxismului Naturalizarea In secolul al XXI-lea Succesorii nemijlociti Revizionismul Versiuni Marxismul rasaritean la Gheorghi V. Plehanov Marxismul occidental la Rosa Luxemburg Teoria reificarii a lui Georg Lukács Marxismul sovietic Filosofia praxisului a lui Antonio Gramsci Antropologismul Utopismul lui Ernst Bloch Neostructuralismul lui Althusser Necesara reconstructie Repercusiunile VII. Filosofia analitica Revolta contra idealismului la George Edward Moore Atomismul logic al lui Bertrand Russell Atomismul logic si depasirea sa la Ludwig Wittgenstein Pozitivismul logic al lui Moritz Schlick Neopozitivismul lui Rudolf Carnap Empirismul pragmatic al lui Willard Van Orman Quine Destramarea „mitului datului” la Wilfrid Sellars Filosofia analitica a limbajului la Gilbert Ryle Teoria actelor de vorbire a lui John L. Austin Metafizica descriptiva a lui Peter F. Strawson Filosofia modalitatilor a lui Saul Kripke Emotivismul lui Charles L. Stevenson Prescriptivismul lui Richard Hare VIII. Filosofia existentiala Cotitura existentiala la Franz Rosenzweig Fenomenologia existentiala a lui Martin Heidegger Existentialismul lui Sartre IX. Teoria critica Teoria critica la Max Horkheimer Analize critice Critica ratiunii instrumentale Filosofia negativitatii la Theodor W. Adorno Filosofia reificarii universale la Marcuse X. Confucius astazi   Partea a II-a: Filosofii recente XI. Rationalismul critic al lui Karl Popper XII. Hermeneutica filosofica a lui Gadamer XIII. Reabilitarea filosofiei practice Filosofia practica la Hannah Arendt Filosofia practica la Manfred Riedel XIV. Neostructuralismul Critica structuralista a ratiunii la Michel Foucault Filosofia postmodernitatii a lui Jacques Derrida XV. Ineismul pe baze lingvistice al lui Noam Chomsky XVI. Istoria filosofiei ca filosofie la Leo Strauss XVII. Reconstructia contractualismului la John Rawls XVIII. Reluarea metafizicii la Dieter Henrich XIX. Pragmatismul transcendental la Karl-Otto Apel XX. Pragmatica universala a lui Jürgen Habermas XXI. Relativismul pragmatic al lui Richard Rorty XXII. Pragmatismul inferentialist al lui Robert B. Brandom XXIII. Filosofia subiectivitatii si individualitatii a lui Manfred Frank XXIV. Noua „Scoala de la Frankfurt” cu Axel Honneth XXV. Avertismentul lui Norbert Wiener XXVI. Noul tehnocratism al lui Ray Kurzweil XXVII. Transumanismul si inteligenta artificiala XXVIII. Restabilirea experientei curente si neurostiintele cu John R. Searle Incheiere: Filosofia si conditiile filosofarii Despre autor Despre autor Licentiat in filosofie, secundar sociologie, Andrei Marga a obtinut doctoratul in filosofie (1976) cu o teza despre „teoria critica a Scolii de la Frankfurt” (Herbert Marcuse). S-a specializat in filosofia contemporana in Germania Federala si SUA. Publicatiile lui Andrei Marga acopera mai multe domenii – filosofia sistematica, istoria filosofiei contemporane, teoria societatii, logica si metodologie, filosofia unificarii europene, strategii globale, religia in era globalizarii, filosofia educatiei, filosofia politica, filosofia dreptului si filosofia artei – in tentativa de a elabora sistematic filosofia pragmatismului reflexiv. Andrei Marga a angajat, in functiile publice pe care le-a indeplinit, programe reformatoare ale caror initiative sunt cuprinse in volume. Profesor universitar, specializat in filosofie contemporana si logica generala, Andrei Marga a fost rectorul Universitatii Babes-Bolyai cu cele mai multe mandate (1993-2004 si 2008-2012), asigurandu-i acesteia reforma de modernizare si inscrierea in sistemul international, inclusiv prin organizarea la Cluj-Napoca, in premiera istorica in Europa Rasariteana, a Conferintei European University Association (2003). A fost ministrul educatiei nationale in guvernele Ciorbea, Vasile, Isarescu, calitate in care a conceput si infaptuit reforma invatamantului din Romania, pregatind astfel premise ale integrarii tarii in Uniunea Europeana, si ministrul afacerilor externe in guvernul Ponta 1. A fost ales in conducerea unor organizatii si institutii internationale (European University Association, United Nations University in Tokyo; CEPES-UNESCO etc.) si a fost presedintele Conferintei Rectorilor Danubieni. A fost numit consultant al unor institutii culturale si universitare in China, Vatican, Germania, Ungaria, Austria. I s-au acordat ordine de stat in Germania (Das Grosse Bundesverdienstkreuz), Franta, Italia, Portugalia, Romania. Este laureat al Premiului International Herder (2005) si i s-au acordat alte premii si distinctii internationale in Austria, Germania, Israel. A primit medalia de aur a Universitatilor din Tübingen (Germania) si Maribor (Slovenia) si este Doctor Honoris Causa al Universitatilor din Montpellier – „Paul Valéry”, Budapesta – „Corvinus”, Debrecen, Plymouth-New Hampshire, Baku, Chisinau, Quebec, Iasi – „Alexandru Ioan Cuza” si altele. A functionat ca visiting professor la Universitatile din München – „Ludwig-Maximilians”, Viena, Montpellier – „Paul Valéry”, Ierusalim – „The Hebrew University”, Bucuresti. Este laureat al Premiului „Simion Barnutiu” al Academiei Romane si al Premiului National „Ion I. C. Bratianu”