Unul dintre noi minte

Descriere

    “Unul dintre noi minte” e povestea a ceea ce se intampla cand cinci straini ajung in clasa de detentie a scolii, iar numai patru ies de acolo in viata. Fiecare este suspect, fiecare are ceva de ascuns.     Fii atent la toate detaliile si poate vei fi tu cel care va rezolva enigma: Intr-o dupa-amiaza de luni, cinci elevi de la Liceul Bayview intra in camera de detentie. Bronwyn, tocilara, va merge la Yale si niciodata nu incalca vreo regula. Addy, printesa, este frumoasa populara a liceului. Nate, delincventul, este deja eliberat conditionat dupa ce a fost prins vanzand droguri. Cooper, atletul, este starul echipei de baseball. Si Simon, proscrisul, este creatorul unei faimoase aplicatii de mobil care lanseaza barfele fierbinti ale liceului. Atata doar ca Simon nu mai iese de la detentie. La finalul orei in care cei cinci trebuie sa-si ispaseasca pedeapsa, Simon moare. Potrivit anchetei, decesul nu este un accident. Luni moare, iar marti apar dezvaluiri senzationale programate de el despre cei patru colegi care i-au fost alaturi in clipa mortii, ceea ce ii transforma rapid in suspecti. Daca nu cumva criminalul este altcineva si se afla in libertate… Toata lumea are secrete, nu? Ceea ce conteaza e cat de departe ai merge ca sa le protejezi.      Fragment din romanul "Unul dintre noi minte" de Karen M. McManus:       „Se asaza la masa noastra inalta de bucatarie, vizavi de mine si de parintii mei.     — Bronwyn, ma bucur sa te cunosc. Hai sa vorbim despre ce s-ar putea intampla azi si despre cum ar trebui sa faci fata evenimentelor la scoala.     Bineinteles. Pentru ca asta e viata mea acum. Scoala e ceva careia trebuie sa-i faci fata.     Isi impreuneaza mainile.     — Nu sunt convinsa ca politia chiar crede ca voi patru ati planuit asta, dar banuiesc ca au vrut sa puna presiune si sa socheze pe vreunul dintre voi, ca sa le dezvaluie informatii pe care le sa foloseasca mai departe. Asta arata ca nu prea au dovezi. Daca niciunul dintre voi patru nu arata cu degetul spre celalalt si povestile voastre se sustin reciproc, nu au de unde sa apuce mai departe investigatia, iar convingerea mea e ca in cele din urma cercetarile vor fi inchise, iar concluzia va fi o moarte cauzata de un accident.     Gheara care mi-a strans pieptul toata dimineata slabeste putin si ma lasa sa respir.     — Chiar daca Simon se pregatea sa posteze chestiile alea oribile despre noi? Chiar si cu tampenia aia de Tumblr care acum pune paie pe foc?     Robin ridica din umeri cu eleganta.     — La urma urmei, nu sunt decat barfe si troli. Stiu ca voi, copiii, luati in serios treburile astea, dar din punct de vedere legal nu valoreaza doi bani, decat daca este sustinut de dovezi. Cel mai bun lucru pe care il poti face e sa nu discuti despre cazul asta. Cu politia in niciun caz, dar de preferat ar fi nici cu administratia scolii.     — Dar daca imi vor pune intrebari?     — Spune-le ca te-a sfatuit avocatul sa nu discuti cu nimeni atunci cand el nu este prezent.     Incerc sa-mi imaginez cum ar decurge genul asta de conversatie cu directoarea Gupta. Nu stiu exact ce a auzit sau ce crede scoala despre ce s-a intamplat, dar daca as invoca al cincilea amendament, refuzand sa comentez, cu siguranta ar starni multe semne de intrebare.     — Esti prietena cu ceilalti elevi care au fost la detentie in ziua aia?, ma intreaba Robin.     — Nu chiar. Eu si Cooper avem cateva ore impreuna, dar....     — Bronwyn.     Maica-mea ma intrerupe, cu o raceala aparuta brusc in tonul ei.     — Esti destul de prietena cu Nate Macauley daca a aparut aici aseara. Pentru a treia oara.     Robin isi indreapta pozitia pe scaun, iar eu rosesc. Fusese un subiect aprins de discutie seara trecuta, dupa ce tata l-a gonit pur si simplu pe Nate. Taica-miu credea ca a venit pe acolo ca sa traga cu ochiul la casa noastra cu cine stie ce intentii criminale, asa ca am avut niste explicatii de dat.     — De ce a venit Nate aici de trei ori, Bronwyn?, ma intreaba Robin cu un aer politicos, dar plin de interes.     — Nu e mare chestie. M-a condus pana acasa cu motocicleta dupa ce Simon a murit. Apoi a trecut vinerea trecuta pe aici, sa pierdem timpul impreuna. Nu stiu ce facea noaptea trecuta pe aici, din moment ce nimeni nu m-a lasat sa vorbesc cu el.”