Rasarit de luna. Noua Profetie. Pisicile razboinice (vol. 8)

Descriere

Seria NOUA PROFETIE continua cu aventuri surprinzatoare   Plina de suspans, populata de personaje irezistibile si insufletita de teme fantastice, Cartea a VIII-a se va dovedi extrem de captivanta atat pentru fanii Pisicilor Razboinice, cat si pentru cititorii care nu sunt inca familiarizati cu lumea lor.  De generatii intregi, patru clanuri de pisici salbatice convietuiesc in padure, departe de oameni. Au un cod al onoarei si pretuiesc loialitatea. Se antreneaza ca razboinici pentru a-si proteja Clanurile. Se vindeca de boli cu remedii naturiste. Respecta legile statornicite de inaintasi. Sunt ghidate in actiunile lor de spiritele stramosilor razboinici, reuniti in Clanul Stelelor. Seria NOUA PROFETIE aduce in prim plan cea mai tanara generatie de pisici razboinice, urmasii eroilor din primele sase carti. Neinfricatul Stea de Foc are acum doi copii cu roscata Furtuna de Nisip: Laba de Veverita si Laba de Frunza. Tanarul Gheara de Maracine, un razboinic din Clanul Tunetului, este tocmai fiul maleficului Stea de Tigru. Noile volume au aparut pe lista „New York Times” a celor mai vandute carti si au fost nominalizate pentru o multitudine de premii literare. Dupa ce s-au bucurat de pace o vreme mai indelungata, atmosfera armonioasa in care traiau pisicile salbatice se topeste in ceata. Sase dintre ele au fost alese pentru a parasi padurea cu misiunea de a descifra noua profetie a Clanului Stelelor. Au trecut deja mai multe luni de la plecarea lor, iar acum trebuie sa se intoarca acasa. Nu oricum, ci cu o veste cutremuratoare pentru pisicile din clanuri. Mesajele stranii pe care le-au primit de la stramosii razboinici prevestesc pericole nebanuite si un destin misterios. Intr-adevar, pe drumul din munti, le pandesc o multime de primejdii. Cea mai mare dintre ele este aparitia unui trib de pisici salbatice, care are propria profetie ce trebuie indeplinita. Intre timp, pisicile ramase acasa sunt nevoite sa priveasca neputincioase cum infricosatoarele masinarii ale oamenilor distrug padurea. Vor reusi pisicile pornite in expeditie sa se intoarca la timp pentru a-si salva clanurile sau va fi prea tarziu? Fiti alaturi de noua generatie de pisici razboinice in incercarea de a face fata profetiei sumbre care le ameninta soarta! Fragment din cartea "Pisicile Razboinice. Volumul 8: Rasarit de luna" de Erin Hunter: „Laba de Frunza a simtit ca i se zbarleste blana de pe ceafa, aproape asteptandu-se ca razboinicii din clanul rival sa-i fugareasca, asa cum o facusera cu cateva zile inainte, cand ea si Coada de Macris intrasera pe teritoriul lor. Insa sunetul s-a estompat, in timp ce pisicile conduse de Stea de Foc au ajuns in varful valcelei de la Patru Stejari, pornind in josul povarnisului, spre parau. — De ce n-am luptat? a intrebat Blana Pamantie. Am fi putut sa le dam o lectie pe care sa n-o uite prea usor! — Stiu, a oftat Stea de Foc. Dar, cum am spus deja, acesta nu e momentul ca cele patru clanuri sa se intoarca unele impotriva altora. — Si ce facem cand patrulele noastre au sa prinda iar Clanul Vantului furandu-ne prada? Coada motanului zvacnea de furie; Blana Pamantie era temperamental si cand lucrurile mergeau bine, iar Laba de Frunza stia cat de ingrijorat era acum in legatura cu Nor de Frunza si cu puii lor. — Daca ii prindem pe teritoriul nostru, ii gonim, i-a promis Stea de Foc. Dar sa ne rugam la Clanul Stelelor ca Stea Inalta sa fi inteles si sa-si tina razboinicii acolo unde le este locul, de partea lor a granitei. Nu cred c-a stiut ce s-a intamplat pana acum. — Poate ca nu. Dar acum o sa-si sprijine propriii razboinici, i-a replicat Blana Pamantie, infoindu-se de parca ar fi zarit deja in fata lui dusmanii. — De ce nu mergi sa vanezi un pic? i-a sugerat liderul. Vezi daca nu gasesti o prada suculenta pentru Nor de Frunza. Blana Pamantie l-a privit lung, iar parul de pe ceafa a inceput sa i se aseze la loc. — Bine, asa am sa fac. Multumesc, a adaugat el mormaind. S-a intors cu repeziciune si a disparut in tufisurile de pe marginea paraului. Stea de Foc l-a urmarit cu o privire indurerata. Lui Laba de Frunza ii era greu sa vada frustrarea si deznadejdea tatalui ei. Stia ca acesta nu avea sa renunte niciodata, nu inainte ca monstrii sa fi distrus absolut toti copacii din padure. Dar se parea ca acea clipa se apropia – si atunci ce ar mai fi putut face Stea de Foc? Urmandu-l pe drumul spre tabara Clanului Tunetului, tanara pisica se simtea iarasi vinovata pentru ca nu-i spunea tatalui ei ceea ce stia despre Laba de Veverita si Gheara de Maracine. Poate ca era momentul sa vorbeasca, sa-l elibereze de o parte din grijile legate de cei doi, sa-l asigure ca spiritele din Clanul Stelelor stiau de suferinta padurii si aveau propriul plan pentru a ajuta cele patru clanuri de pisici. Dar ce ar fi spus Stea de Foc, dupa ce ii ascunsese atata timp ceea ce stia? Laba de Frunza s-a cutremurat la gandul maniei tatalui ei. Vazand ca Blana Fumurie ramasese un pic in urma celorlalte pisici, ucenica s-a intrebat daca nu cumva mentora ei avea solutia. Ar fi putut sa-i spuna lui Blana Fumurie, iar pisica-vraci ar fi inteles si poate ca ar fi ajutat-o chiar sa-i marturiseasca lui Stea de Foc secretul pe care il stia.”