Assassin's Creed. Fratia

Assassin's Creed. Fratia

Descriere

    „Lucram in intuneric pentru a sluji lumina.” Ordinul Asasinilor     Prezicerile marului nu puteau fi schimbate, fiindca el arata viitorul asa cum avea sa fie si nimeni nu-l putea modifica, tot asa cum nimeni nu putea modifica trecutul.     Roma, candva mareata, zace in ruine. Orasul este sufocat de mizerie si degradare, iar locuitorii sai traiesc asupriti de nemiloasa familie Borgia. Un singur om ii poate elibera de tiranie: Ezio Auditore, Maestrul Asasin.     Fragment din romanul "Assassin’s Creed. Fratia" de Oliver Bowden:     ”— Nu voi avea liniste pana n-o sa stiu ca Cesare este mort.     — Ei bine, exista o cale de-a afla.     Ezio il privi pe Leonardo.     — Te referi la Mar?     — Unde este?     — Aici.     — Atunci scoate-l si haide sa-l consultam.     Ezio sovai.     — Nu, este prea puternic. Trebuie sa-l ascund pentru totdeauna de mainile oamenilor.     — De ce, daca este atat de valoros? intreba Leonardo ridicand nedumerit din umeri.     — Cu multi ani in urma, chiar tu ai spus ca n-ar trebui sa se ingaduie sa cada in maini necuvenite.     — Atunci tot ce avem de facut este sa-l tinem departe de mainile cui nu trebuie.     — Nu exista nicio garantie ca putem face asta mereu.     Leonardo il privi cu gravitate.     — Daca vei hotari vreodata sa-l ingropi undeva, promite-mi un singur lucru.     — Ce anume?     — De fapt, doua lucruri. In primul rand, pastreaza-l atata timp cat ai nevoie de el. Ar trebui sa ai totul de partea ta, daca ai drept tel nimicirea definitiva a familiei Borgia si a Templierilor. Dar dupa ce vei termina si o sa vrei cu adevarat sa-l ascunzi de restul lumii, gandeste-te la Mar ca la o samanta ce urmeaza sa fie plantata. Lasa indicii privind locul lui, pentru cei care vor fi in stare sa-l gaseasca. S-ar putea ca intr-o buna zi, viitoare generatii - poate viitori Asasini - sa aiba nevoie de puterile Marului, pentru a le folosi de partea binelui.     — Si daca va cadea in mainile altuia ca Cesare?     — Vad ca revii intruna la Cesare. De ce nu incerci sa scapi de toate gandurile astea si sa vezi daca nu te-ar putea indruma Marul?     Ezio reflecta cateva minute, apoi zise:     — Bine.     Disparu pentru o clipa si reveni cu o cutie patrata acoperita cu plumb, cu incuietoare masiva. Scoase de sub tunica o cheie prinsa pe un lantisor de argint in jurul gatului si descuie cutia. Inauntru, pe un suport de catifea verde era Marul. Cenusiu si deloc impresionant, ca intotdeauna cand era inert, avea marimea unui mic pepene galben si o textura ciudat de moale, foarte asemanatoare pielii umane."

Pe aceeași temă

Oliver Bowden