Titanii. Intoarcerea
Descriere
ACTIUNE NON-STOP SI O POVESTE DE DRAGOSTE INCANDESCENTA A trecut un an de cand Seth a incheiat o intelegere cu zeii prin care isi punea viata in slujba lor. Acum, Apollo are o misiune pentru el: Seth trebuie sa protejeze o fata frumoasa si indrazneata, dar de care nu se poate atinge. Iar aceasta noua sarcina ar putea fi cea mai solicitanta provocare de care a avut vreodata Seth parte. Josie habar nu are ce vrea de la ea acest tip nebun si sexy, dar odata cu sosirea lui, toata viata ei este data peste cap. Fie ca Josie incepe sa-si piarda mintile, fie ca o pandeste un cosmar nascut din antica mitologie. Josie nu se poate decide care este cel mai mare pericol: un titan furios care cauta razbunare sau misteriosul Seth cel cu ochii aurii- si atractia intense care mocneste intre ei… “Suspans la maximum si tensiune sexuala de la prima la ultima pagina.” - Publishers Weekly Fragment din romanul "Intoarcerea (Seria Titanii Vol. 1)" de Jenniffer L. Armentrout: “Pentru o clipa, am crezut ca Seth o sa-i arunce cu ceva in cap lui Solos, poate una dintre lamele alea ascutite, dar el s-a asezat langa mine, asa de aproape ca avea tot piciorul lipit de al meu. — Sunteti la curent cu ce s-a intamplat cu titanii? Vizavi de noi, Marcus s-a indreptat. — BineIiteles. Si am luat masurile necesare ca sa ne asiguram ca studentii nostri si toti cei de-aici sunt in siguranta, si nu numai in fata titanilor. Seth a zambit afectat. — Mesaj receptionat, a raspuns el, iar eu habar n-aveam ce insemna asta. Deci sunteti protejati impotriva titanilor. Marcus a dat din cap. — Suntem, dar ce legatura are cu ea? Ma intrebam cum te poti proteja de ceva asa de puternic si inspaimantator ca Hyperion. Probabil implica sange de la vreo douasprezece virgine sau ceva la fel de arhaic si infiorator. Seth s-a aplecat in fata, infruntand cei mai stralucitori ochi verzi pe care-i vazusem vreodata, si apoi a aruncat bomba: — Josie e fata lui Apollo. E un semizeu. Marcus si Solos si-au intors privirea spre mine. Ochii ambilor barbati erau cascati si se zgaiau la mine de parca m-as fi schimbat brusc intr-un balaur cu trei capete. — Nu, a zis Marcus. Nu exista semizei pe Pamant si, oricum, am fi simtit-o daca era. Ce fel de...? — Are puterile incatusate, Marcus. De-asta n-o simti. Si nu e singura, a explicat Seth, intinzandu-se si strangandu-si mana pe genunchiul meu, ca sa nu-l mai batai. — Scuze, am baiguit eu, aruncandu-mi privirea spre mana lui. Cand a inceput din nou sa vorbeasca, explicand publicului nostru fascinat ce eram, cati dintre noi mai erau si toate celelalte vesti bune, si-a tinut mana pe genunchiul meu. Ma zgaiam la degetele lungi, elegante. Suple, dar mortale. Greutatea mainii lui ma facea sa ma simt aiurea si nu-mi placea, dar, in acelasi timp, recunosteam ca era ceva placut in apasarea aia, care aproape ca ma readucea pe pamant.”