Criminalul palid. Psihologie judiciara si psihanaliza

Descriere

   "Criminalul palid" isi face intrarea in psihologie multumita lui Freud, primul teoretician care valorizeaza aceasta inspirata sintagma forjata de Nietzsche in Asa grait-a Zarathustra. Pentru Freud, "criminalii palizi" sunt cei care comit acte criminale dintr-o profunda vinovatie inconstienta. Pornind de aici, psihanalistul irlandez Stephen J. Costello construieste o viziune integratoare asupra tipologiei si motivatiilor "criminalui palid" sau nevrotic, aflat in vadita opozitie cu asa-numitul "criminal stacojiu" sau psihotic. Cartea alatura pentru prima oara reflectiile asupra acestui subiect ale lui Sigmund Freud, Carl Gustav Jung, Melanie Klein, Donald Winnicott si Jaques Lacan, incluzand si contributiile psihiatriei clasice si evolutioniste, cu un accent aparte asupra rolului mediului familial in prefigurarea "criminalului palid".     Rezultatul este o ambitioasa teorie a criminalitatii si a resorturilor sale inconstiente. Cartea se adreseaza atat psihologilor si psihiatrilor, dar si specialistilor din drept, securitate, siguranta si ordine publica.     Stephen J. Costello, psihanalist si logoterapeut irlandez, a predat la Trinity College din Dublin. A scris carti despre psihanaliza religiei si psihologia minciunii.     Fragment din volumul “Criminalul palid" de Stephen J. Costello:     “Semne tipice in copilaria timpurie ale „tulburarii de personalitate antisociala" pot include urmatoarele: minciuna, furtul, incaierarile, chiulul, comportamentul sexual riscant, consumul abuziv de alcool si uzul de substante ilegale. Dupa varsta de 30 de ani, se pot diminua aspectele cele mai evidente, ca promiscuitatea sexuala, incaierarile, vagabondajul si infractionalitatea. Printre alte caracteristici, amintim: semne de suferinta personala, ca incapacitatea de a tolera plictiseala si depresia, credinta ca ceilalti le sunt ostili si incapacitatea de a mentine relatii de durata, afectuoase, de apropiere emotionala si responsabilitate personala fata de familie, prieteni si parteneri sexuali.     In aceasta „tulburare", subiectul isi poate petrece multi ani in institutii de corectie, mai degraba decat in institutii medicale. Analfabetismul si abuzul de substante sunt complicatii frecvente. Factorii de predispozitie includ deficitul de atentie si tulburarea de conduita inainte de pubertate, saracia si deprivarea extreme, plasarea la orfelinat si cresterea fara modele parentale sau absenta disciplinei impuse de parinti. Acesti factori fac sa creasca probabilitatea ca „tulburarea de caracter" sa evolueze in „tulburare de personalitate antisociala".     Varsta debutului este inainte de 15 ani. Este mai comuna la barbati decat la femei. Prevalenta la barbatii americani este de 3%, iar la femei de 1%. Este mai comuna la populatia din clasele de jos. Tiparele familiale si influentele din mediu sunt esentiale. „Comportamentul antisocial" este atribuit acelor subiecti angajati in conduite criminale sau similare, care nu intrunesc toate criteriile pentru „tulburarea de personalitate antisociala". In astfel de cazuri, pot aparea episoade maniacale. Indivizii cu „tulburare de personalitate antisociala" au si aspecte ale personalitatii care intrunesc criteriile pentru alte „tulburari de personalitate", in special „borderline", „histrionica" (isterica) si „narcisica".     Dat fiind ca vom discuta structura isterica din perspectiva psihiatriei evolutioniste, e suficient acum sa vorbim pe scurt despre asa-numitele „tulburari" borderline si narcisica. Cea din urma este caracterizata de idei de grandoare, de o sete insatiabila de admiratie si de fantasme de putere, succes, stralucire si frumusete nelimitate. Astfel de oameni simt ca totul li se cuvinte si au o puternica nevoie de aprobare; sunt vulnerabili la critica si la infrangerea frustranta, le lipseste empatia pentru ceilalti si sunt adesea abuzivi, plini de solicitari, aroganti si exhibitionisti."