DEX-ul si sexul. Carte de joc

Descriere

    „Stau si-mi imaginez asa, niste gasti de conspiratii universale, fiecare cu domeniul ei: Francmasoneria pentru Reducerea Gloriei Sirbesti, Conspiratia Universului impotriva Romanilor, Protocoalele Anti-Maghiare ale Sistemului Solar, Clubul Sportiv Scolar de Conspiratie impotriva Poloniei si toate celelalte. Multe miscari de trupe oculte – cred ca fiecare balcanic are vreo cinci conspiratori universali care se ocupa numai de el. Deocamdata organizatiile alea, cite si care or fi, isi fac, neindoielnic, treaba. Dar va veni vremea cind puiul cel urit se va sumeti, va creste si va deveni... ce? Ei, asta nu stie s-o spuna nici un balcanic, dar, daca e sa ne luam dupa ce sugereaza avintul lor, o sa avem o zona plina numai de mari puteri – cam inghesuite, ce-i drept, dar la care se vor ploconi inclusiv chinezii si americanii.      Va asigur ca daca n-ar fi fost toate chestiile de mai sus (pavaza, nedreptatea, ghinioanele istorice etc.), altfel ar fi aratat azi Europa, planeta, ba chiar intreaga Cale Lactee. Dar, iaca, nu-i asa. Bine?” (Radu Pavel Gheo)     Fragment din volum:       “Cum ne mai pricepem noi la literatura!        Despre literatura romana tinara din ultimii ani s-au scris multe - si bune, si rele. De multe ori cu intelegere, nu de putine ori cu o ranchiuna usor vizibila, desi greu de inteles, si in destule dati cu entuziasm - uneori naiv. In orice caz, vesnica problema a confruntarii tineri-batrini a fost pusa, iarasi. Si de tineri, si de batrini. Si iar are toata lumea dreptate...        Tinar si nepregatit     Ce-i drept, problema e falsa. Tineretea nu e un atu. Nici batrinetea. Mai ales in spatiul scriitoricesc. Nici macar nu stim clar ce inseamna una si ce inseamna cealalta. In Romania, de cind s-a constituit un establishment al autorilor sub tutela statului (adica prin anii '50) si pana in ziua de azi (adica in mileniul al treilea), un tinar scriitor ramine „tinar" cam pina la patruzeci-cincizeci de ani.     Pare magulitor. Din pacate, in lumea scriitoriceasca s-a insinuat un anumit cliseu comunist, cel al confruntarii dintre activistii cu experienta, calculati si priceputi, si activistii tineri, repeziti si neindeminatici. Asa se face ca autor tinar a devenit sinonim cu „lipsit de experienta", fiindca - i-auzi, i-auzi! - trebuie sa treci prin viata, sa fii „hirsit" in ale lumii ca sa poti sti despre ce scrii. Iar un tinar nu „trece" prin viata, ci se distreaza... Sex, alcool, ani de studentie, petreceri, iar sex, iar alcool si multa zbintuiala iresponsabila. Noroc cu tovarasul cu experienta de la Uniune, care a trecut prin toate astea si multe altele, asa ca stie el cum se-nvirte lumea. Mai trebuie sa invatati si voi, dragi tineri, mai trebuie sa vedeti ce inseamna viata adevarata si abia apoi scrieti si voi ca profesionistii condeiului!     Iar aici lucrurile stau exact invers: pe la patruzeci de ani (ba chiar mai inainte, dupa cum am simtit pe pielea mea) iti cam trece cheful sa experimentezi viata, sa incerci senzatii noi, sa rastorni lumea si sa declansezi revolutia finala.”