Astazi mai bine nu m-as fi intalnit cu mine insami

Descriere

• Autor distins cu Premiul Nobel pentru literatura Premiul Nobel pentru literatura ii este acordat scriitoarei Herta Muller, care descrie cu lirismul ei concentrat si proza plina de sinceritate universul celor deposedati. - Motivatia juriului Nobel 2009 In nebunia totalitarismului, o tanara nu vrea sa renunte la fericire. Un roman de o mare putere de evocare, de o forta aspra a cuvintelor ce se transforma in poezie si frumusete, unul dintre cele mai importante ale autoarei germane nascuta in Romania. Prin acest roman, Herta Muller ne ofera o explorare magistrala si emotionanta a felului in care dictatura ajunge sa puna stapanire pe intreg sufletul omului. M-au chemat. Joi la zece fix. O tanara fara nume, intr-un oras din Romania, o intalnire obligatorie si temuta cu Securitatea regimului lui Nicolae Ceausescu. Pe drum, in tramvaiul care o duce la interogatoriu, prin mintea protagonistei se perinda imagini si figuri din viata ei: copilaria intr-un oras de provincie si dorinta aproape erotica pe care o manifesta pentru tatal ei, prima casatorie cu un barbat care nu ma putea lovi si se dispretuia pentru asta, cumplitele povesti despre deportare spuse de bunic. Apoi tanara prietena Lilli, ucisa de o santinela la granita cu Ungaria cand incerca sa fuga din tara; si Paul, zilele si noptile lui petrecute mult prea adesea in alcool, dar si clipele de fericire traite impreuna cu el. Totul tine de amintire si se impleteste cu prezentul, cu interogatoriile si cu jignirile, cu spaima cotidiana si cu stratagemele prin care gandirea incearca statornic sa evite prabusirea. Acest roman impresionant reflecta absurditatea suprarealista a vietii sub dictatura: un anchetator care o saluta pe protagonista cu un sarut umed pe mana, un deget taiat care apare din senin in geanta ei. Nu se stie clar de cate ori a fost chemata sau daca ea intr-adevar ajunge la ultimul interogatoriu - o calatorie care inseamna permanenta evitare a absurdului cotidian, in care singura scapare este sa reusesti sa nu innebunesti. - Guardian Romanul Hertei Muller surprinde viata de cosmar intr-o lume intoarsa pe dos. - Frankfurter Allgemeine Zeitung Romanul reconstituie atmosfera kafkiana a amenintarilor difuze si a unei permanente stari de nesiguranta, in acelasi timp nepierzand nici un moment din atentie regimul totalitar. - Der Spiegel Un roman extrem de puternic, obsedant, care te tine cu sufletul la gura pana la sfarsit. - Andrea Bajani, Il Sole 24 Ore Fragment din cartea "Astazi mai bine nu m-as fi intalnit cu mine insami" de Herta Muller "Pe stomacul gol se spune ca nucile sunt bune pentru nervi si pentru minte. Asta stie orice copil, numai ca eu uitasem. Nu mi-am amintit de asta pentru ca sunt atat de des chemata, ci doar printr-o intamplare. Ca si astazi, trebuia sa fiu la zece fix la Albu si la sapte si jumatate eram deja gata de plecare. Pana acolo nu faci insa mai mult de o ora si jumatate. Eu imi iau totusi doua ore timp si, daca ajung prea devreme, mai degraba ma plimb aiurea prin zona. Inca n-am intarziat niciodata, nu-mi pot imagina ca se tolereaza lejeritatea.  Am ajuns sa mananc nuca pentru ca eram gata de la sapte si jumatate. Asta se mai intamplase si inainte cand eram chemata, dar in acea dimineata era o nuca pe masa din bucatarie. Paul o gasise cu o zi in urma in lift si o luase cu el pentru ca o nuca n-o lasi pur si simplu pe jos. Era prima din acel an, mai avea inca firisoare umede de la coaja verde. Am cantarit-o in mana, pentru o nuca proaspata era prea usoara, de parca ar fi fost seaca pe dinauntru. N-am gasit un ciocan si am spart-o cu piatra care pe vremea aia era pe coridor, dar care de atunci incoace a ramas intr-un colt al bucatariei. Avea miez moale cu gust de smantana. In acea zi, interogatoriul a parut mai scurt ca de obicei, mi-am pastrat nervii si ajunsa afara, pe strada, mi-am spus:  - Asta i-o datorez nucii.  De atunci, eu una cred ca nucile ajuta. N-o cred chiar intru totul, dar vreau sa fi facut tot ce se poate, tot ce poate fi de ajutor. De aceea am si ramas numai la acea piatra ca unealta si la dimineata ca ora. Daca nuca sta sparta peste noapte, ajutorul ei e deja consumnat. Nu doar pentru vecini si pentru Paul, ci si pentru mine spartul nucii ar fi mai usor de suportat seara, dar nu pot fi convinsa sa schimb ora."