Poezii. Pasteluri si legende

Descriere

Poet, prozator si dramaturg  (n. 21 iulie 1821, Bacau — d. 22 august 1890, Mircesti, judetul Iasi). Provine dintr-o familie boiereasca de curind ridicata la o pozitie de oarecare insemnatate; fiu al medelnicerului Vasile Alecsandri (ajuns mai tirziu vornic) si al Elenei. A studiat in casa parinteasca cu calugarul maramuresean Gherman Vida si la pensionul francez al lui Cusnim, apoi, intre 1834 si 1839, la Paris, unde se consacra mai ales literaturii, dupa citeva incercari nereusite in domeniul medicinei, in cel juridic si cel ingineresc. Dupa inapoierea in Moldova, participa la toate initiativele tovarasilor sai de generatie: director al Teatrului din Iasi impreuna cu C. Negruzzi si M. Kogalniceanu. A luat parte la miscarea revolutionara de la 1848 din Moldova, redactind unul din documentele ei programatice si a petrecut un an de exil in Franta. Inapoiat in tara, ia parte la luptele pentru Unirea Principatelor Moldova si Muntenia, se numara printre devotatii lui Al. I. Cuza si e trimis de acesta in Franta, Italia si Anglia, pentru a determina marile puteri sa recunoasca faptul dublei sale alegeri. Deputat si ministru in mai multe rinduri, e ministru al Romaniei la Paris intre 1885 si 1890. Ca scriitor, a debutat in 1840, cu nuvela Bucheti, publicata in "Dacia literara", si cu pieseta "Farmazonul din Hirlau". Dupa citeva incercari in limba franceza, ca poet de limba romana apare pentru prima data in 1843 in Calendar pentru poporul romanesc. Alecsandri e un scriitor angajat, inspirat de marile probleme ale epocii si, in acelasi timp, un artist subtil, observind lumea inconjuratoare fara scepticism, dar si fara exagerate iluzii, tinzind in domeniul expresiei spre o senina clasicitate. Pastelurile, o parte din legende si proza memorialistica au rezistat cu succes trecerii timpului.