Batrini indragostiti
Descriere
Alasdair Gray – „primul mare scriitor scotian dupa Sir Walter Scott” (Anthony Burgess) – este cunoscut cititorilor din Romania datorita romanului Lanark (Poliom, 2008), o carte publicata pretutindeni in lume, devenita unul dintre cele mai influente romane din a doua jumatate a secolului XX.
Romanul Batrini indragostiti – postumele lui John Tunnock a fost publicat in 2007. Plurivalentul scriitor scotian, care este aici si graficianul propriei carti, isi dezlantuie imaginatia, pornind de la pretextul clasic al jurnalului gasit. Pseudo-jurnalul, scris de un invatator pensionar, John Tunnock, se combina cu un set de fictiuni istorice ale aceluiasi Tunnock, fictiuni care ne transpun in Atena lui Pericle, in epoca Renasterii italiene, iar apoi in Anglia victoriana. Pe linga jurnal, in Batrini indragostiti sint incluse si amintirile lui John Tunnock, astfel incit aventurile erotice nefericite ale invatatorului se impletesc cu o rautacioasa satira politica la adresa guvernarii laburiste a lui Anthony Blair. Toate planurile acestei carti complexe, organizata sub forma unui colaj narativ postmodern, se combina si se intretes firesc, gratie maiestriei unui autor cu un stil inconfundabil si un sarcasm de cea mai pura sorginte britanica.
„Doar Gray poate fi intr-o asemenea masura iresponsabil de sexy si inspaimintator de viclean. Doar Gray poate amagi atit de fatis...” (Will Self)
„Inca de la inceputul lui, romanul de fata ofera genul de jocuri invioratoare si doar partial postmoderne cu care autorul s-a delectat mereu, de la acea fantezie metafictionala atipica, Lanark, ce l-a propulsat, in anii ’80, printre scriitorii cu adevarat importanti. Nationalism scotian, sexualitate dezlantuita, glume impertinente si un belsug de ilustratii fermecatoare… Daca nu-l cunoasteti pe Alasdair Gray, aceasta carte o sa va dea adevarata lui masura; daca inainte va placea, acum o sa-l iubiti.” (Independent on Sunday)
„Elementul unificator al romanului este antieroul lui usor ridicol. Grav si inconsecvent, Tunnock ne apare cind ca un bosorog afectat si tifnos, cind ca un potential reformator social care vrea sa deschida ochii oamenilor cu cartile lui, un personaj in acelasi timp jalnic si induiosator.” (New Statesman)