În seara aceasta mă simt trist și plâng pentru că dimineața, rătăcind prin pădure, n-am găsit nici măcar o singură viorelă. Ce bătrân plângăcios sunt!...

Este trist și emoționant să vânezi un elefant. E ca și cum ai împușca un bătrân. — Wilbur Smith, Interviu cu Hilly Janes (9 martie 2003) Nu există bătrânețe; există doar tristețe. — Edith Wharton, A Backward Glance (1934) În bătrânețe totul este trist și ridicol: până și frica de moarte. — Adolfo Bioy Casares, Diario de la Guerra del Cerdo (1969) Lucrurile nu se întâmplă pur și simplu în această lume a apariției și dispariției. Nu trăim într-un univers nebunesc și întâmplător. Lucrurile se întâmplă conform unor anumite legi, legi ale naturii. Legi precum legea karmei, care ne învață că așa cum se plantează o anumită sămânță, așa va fi și rodul. — Sharon Salzberg, Sharon Salzberg, în Buddhism: Between Desire and Emptiness Natura, vicarul Atotputernicului Domn. — Geoffrey Chaucer, Parliamentul Păsărilor Nu îmbătrânim odată cu anii, ci devenim mai noi în fiecare zi. — Emily Dickinson, Scrisoare către Louise Norcross (sfârșitul lui 1872); Scrisori (1958) p. 499, nr. 379

Sunt rus, rus, rus până în măduva oaselor.— citat în Geoffrey Hindley, The Larousse Encyclopedia of Music (1982) După ultimele note din Gotterdammerung, m-am simțit ca și cum aș fi fost eliberat din închisoare.— Citat în Hans Gal, Lumea muzicianului (1965) Am nevoie să mă cred din nou pe mine însumi, pentru că credința mea a fost foarte slăbită; mi se pare că rolul meu s-a încheiat.— Scrisoare către un nepot (9 februarie 1893) chiar înainte de a compune Simfonia „Pathetique” (nr. 6) Am cântat peste muzica acelui nemernic Brahms. Ce nemernic fără dar și fără milă! Mă enervează că această mediocritate care se laudă pe sine este sărbătorită ca un geniu.— Jurnalul din 9 octombrie 1886, citat în Nicolas Slonimsky, Lexicon of Musical Invective (1953), p. 73 Soarta... atârnă deasupra capetelor noastre ca sabia lui Damocles și, inexorabil, distilează un venin lent și mortal. Trebuie să ne supunem și să ne abandonăm unei disperări fără margini...— citat în Geoffrey Hindley, The Larousse Encyclopedia of Music (1982) În general, germenele unei compoziții viitoare apare brusc și neașteptat. Dacă solul este pregătit — adică dacă există dispoziția de a lucra — el se înrădăcinează cu o forță și o rapiditate extraordinare, străbate pământul, dă ramuri, frunze și, în cele din urmă, înflorește.— Citat în scrisoarea către Nadezhda von Meck din Florența (1878) înainte de a stabili „programul” Simfoniei a patra