Iată un univers atât de vast încât mă simt pierdut în el. Nu mai știu unde mă aflu. Sunt doar nimic. Lumea noastră este înfricoșătoare prin insignifianța sa.

Când moartea va veni în sfârșit, o vei întâmpina ca pe un vechi prieten, conștient de cât de de vis și de efemer este, de fapt, întregul univers fenomenal. — Dilgo Khyentse Tashi Peljor, Ultima învățătură a lui Dilgo Khyentse Rinpoche de Matthieu Ricard, Tricycle Magazine (Toamna 1997) Stăm pe spatele unei balene care pescuiește mormoloci. — Joseph Campbell, The Power of Myth (1988) „Viața reală?” Ce-ar fi asta? (2003) [7] — Grant Morrison Dorința însoțește suferința, se dezvoltă perpetuu, ajungând subiect de tragedie sau comedie. — Arthur Schopenhauer Căci mersul vieții e departe de a fi numai fapta noastră, ci este produsul a doi factori: a șirului întâmplărilor și a șirului hotărârilor noastre,care se țes unele în altele și se modifică unele pe altele. — Arthur Schopenhauer Nu avem de ales decât între două feluri de viață: cea activă și cea contemplativă. — Étienne Gilson, Thomism: Filosofia lui Thomas Aquinas

Epicurienii, în special, își băteau joc de poezia meschină care venea din Delfi.— Istoria oracolelor și înșelătoriile preoților păgâni Nu putem adăuga niciodată mai multă adevăr la ceea ce este deja adevărat, nici să facem adevărat ceea ce este fals.— Istoria oracolelor și înșelătoriile preoților păgâni Este mai rezonabil să înlături eroarea din adevăr, decât să venerezi eroarea pentru că este amestecată cu adevărul.— Istoria oracolelor și înșelătoriile preoților păgâni În vechime, toți oamenii se nășteau poeți. ... Abia după ce beau un pic mai liber, începeau să facă versuri.— Istoria oracolelor și înșelătoriile preoților păgâni Bărbații nu se puteau mulțumi să ia oracolul așa cum venea abia scos din gura zeului lor. Dar poate, după ce au mers mult până la el, s-au gândit că ar părea ridicol să aducă acasă un oracol în proză.— Istoria oracolelor și înșelătoriile preoților păgâni Nu era de mare folos să scuzi această chestiune, spunând că proasta calitate a versurilor era un fel de mărturie că ele au fost făcute de un zeu, care cu noblețe a disprețuit să fie legat de reguli și să fie limitat la frumusețea unui stil.— Istoria oracolelor și înșelătoriile preoților păgâni