Epicurienii, în special, își băteau joc de poezia meschină care venea din Delfi.

Poeții sunt la fel ca proverbele: mereu se poate găsi unul care să-l contrazică pe altul. — Jules Verne, Cancelarul (1875) Toate acțiunile noastre poartă în ele sămânța propriei lor dezmembrări. — Louise Erdrich, The Antelope Wife Această sferă a universului seamănă cu un inel,Fără îndoială, suntem pecetea gravată pe cercul său. — Omar Khayam, Rubaiatele Această carte fundamentează o doctrină efectiv post-cartesiană, ba chiar post-lacaniană, o doctrină a ceea ce, pentru gândire, atât desface conexiunea heideggeriană dintre ființă și adevăr, cât și instituie subiectul nu ca suport sau origine, ci ca fragment al procesului unui adevăr. — Alain Badiou, Fiind și Eveniment Viața este dansatorul, iar tu ești dansul. — Eckhart Tolle, O nouă pământ (2005) Deodată m-au întrebat, așa cum numai francezii ar putea, «Madame, care este filozofia dumneavoastră de viață?» Ce întrebare cosmică, dar a trebuit să răspund, și să răspund repede, pentru că era în direct. Așa că am spus, în franceză, «Cred că trebuie să joci mâna pe care ți-a fost dată și să te oprești din a-ți dori o altă mână. — Maeve Binchy, Rechemare la apariția pe un program TV francez despre cărți, pe care l-a descris ca fiind „terifiant de serios”

Iată un univers atât de vast încât mă simt pierdut în el. Nu mai știu unde mă aflu. Sunt doar nimic. Lumea noastră este înfricoșătoare prin insignifianța sa.— Conversații cu o doamnă despre pluralitatea lumilor sau Etretiens sur la Pluralité des Mondes (1686) așa cum este citat de Mark Brake, Alien Life Imagined: Comunicarea științei și culturii astrobiologiei (2012) Nu putem adăuga niciodată mai multă adevăr la ceea ce este deja adevărat, nici să facem adevărat ceea ce este fals.— Istoria oracolelor și înșelătoriile preoților păgâni Este mai rezonabil să înlături eroarea din adevăr, decât să venerezi eroarea pentru că este amestecată cu adevărul.— Istoria oracolelor și înșelătoriile preoților păgâni În vechime, toți oamenii se nășteau poeți. ... Abia după ce beau un pic mai liber, începeau să facă versuri.— Istoria oracolelor și înșelătoriile preoților păgâni Bărbații nu se puteau mulțumi să ia oracolul așa cum venea abia scos din gura zeului lor. Dar poate, după ce au mers mult până la el, s-au gândit că ar părea ridicol să aducă acasă un oracol în proză.— Istoria oracolelor și înșelătoriile preoților păgâni Nu era de mare folos să scuzi această chestiune, spunând că proasta calitate a versurilor era un fel de mărturie că ele au fost făcute de un zeu, care cu noblețe a disprețuit să fie legat de reguli și să fie limitat la frumusețea unui stil.— Istoria oracolelor și înșelătoriile preoților păgâni