Există o oră în care casa tace, telefonul se odihnește cu ecranul în jos și rămâi doar tu, cercul cald al veiozei și o carte. Atunci paginile se citesc altfel: o frază te atinge mai adânc, o umbră din poveste pare să se miște în colțul camerei, iar un capitol „doar unul” se face trei. Am adunat aici cărți de citit la miez de noapte, alese după starea pe care o cauți când lumea doarme.
Sunt romane în care noaptea e aproape un personaj, povești pentru un fior plăcut pe șira spinării, cărți care nu te lasă să stingi lumina și câteva pagini blânde, bune de citit chiar înainte să închizi ochii. Colecția e pentru cititorii nocturni, pentru cei cu nopți albe și pentru oricine simte că o poveste bună sună mai frumos în liniște.
Când orașul doarme: romane despre noapte
Un visător singuratic se plimbă prin Sankt Petersburgul nopților albe, în lumina aceea nici de zi, nici de noapte, care se potrivește perfect unui om ce trăiește mai mult în închipuire. E un roman scurt care sună ca un poem în proză, de citit dintr-o suflare, într-o singură noapte.
Pe Riviera franceză a anilor ’20, psihiatrul Dick Diver și soția lui, Nicole, care i-a fost pacientă, par cuplul pe care toată lumea îl invidiază. Ultimul roman încheiat de Fitzgerald urmărește încet, cu tandrețe și melancolie, cum strălucirea unei vieți se stinge ca o petrecere după ultimul dans.
Undeva între viață și moarte, ceasul Norei se oprește la miezul nopții, iar ea ajunge într-o bibliotecă unde fiecare carte e o altă versiune a vieții ei. O poveste caldă despre regrete și alegeri, care te lasă cu întrebarea cea mai bună pentru o noapte de gânduri: ce înseamnă, de fapt, o viață bine trăită?
Un circ cu corturi în dungi albe și negre apare fără veste și își deschide porțile doar după lăsarea întunericului. În spatele minunilor lui, doi tineri magicieni, Celia și Marco, se înfruntă într-un duel al imaginației și se îndrăgostesc. Proza e atât de vizuală încât ai senzația că pășești și tu printre corturi.
La miezul nopții dintre 14 și 15 august 1947, când India își câștigă independența, se nasc 1001 de copii cu puteri neobișnuite. Romanul lui Rushdie urmărește doi dintre ei, Saleem și Shiva, schimbați la naștere, și împletește istoria unei țări cu magia unei povești spuse la gura sobei. E o carte amplă, pentru nopțile lungi de iarnă.
Ștefan Gheorghidiu își disecă iubirea și gelozia cu o luciditate care doare, apoi e aruncat în experiența brutală a Primului Război Mondial. Dacă ai citit-o la școală, merită recitită la miez de noapte, când frământările lui sună mult mai aproape de tine decât în ora de română.
În noaptea de Sânziene, în pădurea Băneasa, Ștefan Viziru o întâlnește pe Ileana, deși e căsătorit cu Ioana, iar destinul lui se leagă de această noapte magică. Romanul pe care Eliade l-a lucrat cu cea mai mare îndârjire e o frescă a României anilor ’40–’50 și o poveste de dragoste care caută ieșirea din timp.
O singură noapte și oamenii ei: Mari, o studentă pasionată de lectură, sora ei, Eri, cufundată într-un somn care durează de luni de zile, un trombonist de jazz și alți rătăcitori ai orelor mici, legați între ei de fire care se arată încet. Murakami scrie aici cartea perfectă pentru insomniaci, cu acel amestec de straniu și duioșie pe care doar el îl are.
Cu veioza aprinsă: povești pentru fiori
Tânărul avocat Jonathan Harker pornește spre castelul unui conte din inima Carpaților, ignorând semnele și superstițiile pe care i le șoptesc localnicii. Romanul care a dat lumii cel mai cunoscut vampir se citește cel mai bine cu ușa închisă și cu o lumină aprinsă pe hol, iar această ediție vine cu ilustrațiile lui Fernando Vicente.
Pictorul Egor ajunge la conacul familiei Sandei, unde toți, mai ales mica Simina, păstrează un cult ciudat pentru domnișoara Christina, mătușa ucisă în răscoala din 1907. Eliade a scris în 1936 o poveste cu strigoi românească, tulburătoare și senzuală, în care visul și realitatea se amestecă până nu mai știi unde e granița.
Un volum generos de povestiri în care Poe construiește groaza din detalii mărunte și precise, până când imaginea îți rămâne întipărită sub pleoape. E cartea ideală pentru nopțile în care vrei câte o poveste întreagă, cu începutul și sfârșitul ei, înainte de culcare. Sau poate că după ea nu te mai culci atât de repede.
Un doctor respectabil și un alter ego întunecat: puține povești au surprins atât de bine dualitatea pe care o purtăm fiecare în noi. E scurtă, densă și atât de bine scrisă încât Nabokov o așeza alături de Doamna Bovary.
O tânără timidă se căsătorește cu văduvul Maxim de Winter și ajunge la Manderley, conacul de pe coasta Cornwallului, unde amintirea primei soții, Rebecca, pare să trăiască în fiecare cameră, păzită de neliniștitoarea doamnă Danvers. Un roman romantic și sumbru în același timp, cu o atmosferă care te învăluie ca ceața de pe mare.
În casa lui Coraline sunt 14 uși, iar una dintre ele duce într-o lume aproape identică, doar că mai frumoasă, unde părinții au timp de ea și nasturi în loc de ochi. Gaiman a scris o poveste pentru copii care îi sperie mai tare pe adulți, cu o eroină curajoasă și o pisică neagră pe care n-o s-o uiți.
Povestirile lui Vasile Voiculescu te lasă mereu să eziți între o explicație rațională și o forță veche, nevăzută, care lucrează sub suprafața lumii. Întâmplările stranii se spun cu o naturalețe care te face să te uiți de două ori spre fereastră.
Încă un capitol: povești care te țin treaz
Barcelona, 1945: Daniel, fiul unui anticar, își alege dintre rafturile Cimitirului Cărților Uitate un roman misterios al lui Julián Carax și îl citește într-o singură noapte. De aici pornește o poveste gotică, plină de intrigi și iubiri, care e în fond o scrisoare de dragoste pentru cititori. E cea mai potrivită carte despre plăcerea de a citi până la ziuă.
După o copilărie grea, Jane devine guvernantă la Thornfield Hall, conacul domnului Rochester, iar între cei doi se naște o iubire construită din discuții, înfruntări și respect. Dar pe coridoarele întunecate ale casei bântuie un secret, iar nopțile de la Thornfield sunt printre cele mai tensionate din literatura engleză.
Tânărul Dorian rămâne neatins de timp și de păcate, în vreme ce portretul pictat de Basil Hallward îmbătrânește și se urâțește în locul lui. Fraza lui Wilde e sclipitoare, ironică și seducătoare, iar întrebarea din spatele ei, ce plătim pentru frumusețe, sună și mai apăsat după miezul nopții.
Laureatul Nobel Naghib Mahfuz pornește din punctul în care se încheie O mie și una de nopți: sultanul a ascultat toate poveștile Șeherezadei și hotărăște să o păstreze alături de el. Ce urmează e o salbă de povești cu duhuri, negustori și destine încurcate, în care basmul vechi devine o oglindă a puterii și a dreptății.
Cărți de citit la miez de noapte, înainte de somn
Un băiat de pe o planetă mică, B-612, o vulpe care îl învață ce înseamnă să îmblânzești pe cineva și un trandafir care nu seamănă cu niciun altul. Se citește în mai puțin de o oră și te lasă cu gândul că lucrurile cu adevărat importante se văd cu inima. Un somn mai liniștit decât atât e greu de găsit.
Câteva poezii citite cu voce joasă, înainte de culcare, sunt poate cel mai vechi ritual al cititorului român. Ediția aceasta așază versurile lui Mihai Eminescu în ordinea în care au fost scrise, cu note care te ajută să-l descoperi dincolo de cele câteva poezii învățate la școală.
Un bărbat se întoarce în Sussexul copilăriei pentru o înmormântare și își amintește de Lettie Hempstock, fata de 11 ani de la capătul aleii, care susținea că iazul din spatele casei e un ocean. Gaiman scrie o poveste întunecată și blândă despre spaimele copilăriei și despre cât de puțin uităm, de fapt, din ele.
Patru îndrăgostiți fug în pădurea de lângă Atena, unde regele zânelor, Oberon, regina Titania și năzdrăvanul Puck le încurcă inimile cu o floare fermecată. Dimineața, toți cred că totul a fost un vis. E comedia ideală pentru a te strecura zâmbind în somn, iar volumul include și Cum vă place.
Pentru nopțile care urmează
Dacă după aceste pagini îți rămâne pofta de straniu, caută mai departe printre cărțile de proză fantastică. Iar dacă nu știi de unde să începi, alege după cum îți e noaptea: o carte scurtă când pleoapele sunt grele, una amplă când știi că somnul n-o să vină prea curând. Noapte bună și lectură plăcută.